Telescopul spațial James Webb (JWST) continuă să revoluționeze înțelegerea noastră asupra Universului cu descoperiri fără precedent. Cea mai recentă este observarea celei mai vechi și mai îndepărtate galaxii detectată vreodată, numită JADES-GS-z14-0. Formată la cel puțin 290 de milioane de ani după Big Bang, prezintă caracteristici care pun sub semnul întrebării modelele cosmologice actuale.
În mod tradițional, cosmologii credeau că primele stele și galaxii s-au format lent, halourile de materie întunecată combinându-se treptat cu gazul pentru a da naștere primelor protogalaxii. Se credea că aceste structuri primordiale au evoluat încet în galaxii pitice care, în cele din urmă, vor fuziona pentru a forma galaxii mai mari precum Calea Lactee. Cu toate acestea, observațiile lui JADES-GS-z14-0, format la doar 290 de milioane de ani după Big Bang, contrazic aceste modele, arătând că galaxiile masive și luminoase au existat mult mai devreme decât se credea anterior.
Conform observațiilor, făcute cu instrumentul NIRSpec (Near InfraRed Spectrograph) al telescopului James Webb, această lumină provine dintr-un imens halou de stele tinere care înconjoară miezul galaxiei și strălucește intens de cel puțin 90 de milioane de ani. Concluziile au fost prezentate într-un studiu publicat în revista Nature. Această formare rapidă și abundentă de stele ridică întrebări fundamentale cu privire la mecanismele formării galaxiilor în Universul timpuriu.
Prezența galaxiilor precum JADES-GS-z14-0 în Universul timpuriu reprezintă o provocare pentru modelele cosmologice actuale. Până în februarie 2023, JWST detectase deja un grup de șase galaxii gigantice cu o vârstă de doar 500 până la 700 de milioane de ani după Big Bang, care a sfidat 99% din modelele existente. Aceste descoperiri sugerează că formarea galaxiilor poate fi un proces mult mai rapid și mai complex decât se credea anterior. Astronomii explorează diverse ipoteze pentru a explica această formare rapidă. Una dintre ele este apariția timpurie a găurilor negre supermasive care ar putea accelera formarea stelelor prin influența lor gravitațională. O altă posibilitate este că feedback-ul supernovei a jucat un rol crucial, exploziile stelare dezbrăcând mediul galactic de elemente grele precum oxigenul și praful, promovând astfel formarea de noi stele.
În cele din urmă, unii cercetători indică energia întunecată, o forță misterioasă care accelerează expansiunea Universului, ca posibil factor în evoluția rapidă a acestor galaxii antice. Deși aceste teorii sunt încă speculative, oferă noi indicii pentru a înțelege cum galaxii precum JADES-GS-z14-0 au fost capabile să producă atât de multe stele într-un timp atât de scurt.
