Nu este o știre tocmai nouă, dar se pretează spre publicare chiar și acum, în contextul anunțului NASA potrivit căruia o furtună magnetică foarte puternică este așteptată să se abată asupra Pământului în noaptea de marți spre miercuri, ca urmare a unei erupții de masă coronară solară produsă pe 16 noiembrie.
Una dintre tematicile favorite ale științifico-fantasticului o reprezintă „portalurile” – breșe extraordinare prin timp sau spațiu care îi pot trimite pe oameni departe sau… demult, pe o scurtătură care pliază universul, anulând distanțele prin suprapunerea a două puncte oarecare.
Recent, prin vară mai exact, noțiunea a dat semne de „alunecare” din tărâmul SF-ului înspre știința exactă, oarecum, prin descoperirea fizicianului NASA Jack Scudder de la Universitatea din Iowa, care a identificat „portaluri spațiale ascunse în câmpul magnetic al Pământului, care se închid și se deschid de zeci de ori în fiecare zi”, potrivit datelor recoltate de cercetător de la instrumentele THEMIS, de la NASA și Cluster, ale ESA, concentrate asupra magnetosferei terestre încă din anii ’90.
„Le denumim puncte X sau regiuni de difuzie a electronilor. Sunt locuri unde câmpul magnetic al Pământului se conectează cu cel al Soarelui, creând un culoar neîntrerupt între atmosferele celor două corpuri celeste aflate la o distanță de 150 de milioane de kilometri unul de celălalt”, susține Scudder.
Portalurile sunt amplasate la câteva zeci de mii de kilometri depărtare de planeta noastră, acolo unde câmpul geomagnetic se intersectează cu vânturile solare. Majoritatea portalurilor sunt mici și efemere, în timp ce altele sunt larg deschise, vaste și susținute. Fluxuri uriașe de particule energetice pot trece prin deschiderile respective, încălzind atmosfera superioară a Pământului, generând furtuni geomagnetice și declanșând aurore polare strălucitoare.
NASA plănuiește lansarea în 2014 a misiunii „MMS” – acronimul de la Magnetospheric Multiscale Mission – pentru a studia în detaliu acest fenomen. Dotate cu numeroase detectoare de particule energetice și cu senzori magnetici, cele patru nave spațiale din cadrul proiectului se vor răspândi prin magnetosfera terestră și vor înconjura portalurile pentru a observa cum funcționează acestea.
O aparentă problemă ar fi identificarea portalurilor, dar se pare că Scudder a găsit o soluție pentru aceasta. Potrivit fizicianului, punctele X sunt create printr-un proces de „reconectare magnetică” în cadrul căruia liniile de forță magnetică ale Pământului și ale Soarelui se întâlnesc și se intercalează prin Spațiu. Tocmai în aceste puncte de intersecție apar portalurile. O navă dotată cu instrumentele potrivite va putea măsura aceste regiuni corect, identificând exact portalurile și studiindu-le, crede Jack Scudder.
Este, totuși, important de înțeles că denumirea de „portal” este folosită mai degrabă în sens figurativ în contextul de față, reprezentând zona de întâlnire a unor câmpuri magnetice și nu o poartă prin timp sau prin spațiu.