Uriașa gaură neagră din centrul Căii Lactee ar putea fi „trezită” de un nor de gaz dens având volumul Sistemului Solar și aproximativ de trei ori masa Pământului. Bizara nebuloasă, observată în martie a.c. cu ajutorul instrumentului Very Large Telescope, din Chile, se îndreaptă înspre miezul galaxiei, care ar putea-o înghiți, generând radiații enorme, de natură să explice caracterul în general placid al găurii negre din centrul Căii Lactee.
Norul de gaz se deplasează cu viteza de aproape 2.500 km/s înspre punctul denumit Sagittarius A* (o sursă de radiație cosmică foarte luminoasă și foarte compactă din centrul galaxiei noastre). În prezent, Sagittarius A-star – cum se pronunță – este ciudat de inactivă, deosebit de quasari, găuri negre hiperactive care emit cantități imense de radiație, alimentată de gazul acumulat.
Gaura neagră din inima Căii Lactee, cu o masă de 4,3 milioane de ori mai mare decât cea a Soarelui, primește mult mai puțin gaz, iar această înfometare o face mult mai ineficientă decât un quasar, producând numai a mia parte de radiație per kilogram de combustibil, comparabil cu quasarii.
În timp ce o stea ar trece pur și simplu neafectată pe lângă această gaură neagră, masa împrăștiată a norului de gaz ce se îndreaptă înspre ea este mai vulnerabilă. De fapt, nebuloasa este deja alungită de gravitația găurii negre, iar atunci când se va apropia și mai mult de ea, în 2013, va pătrunde în haloul de gaz fierbinte dimprejurul ei.
Acest process ar trebui să trimită unde de șoc prin nor încălzindu-l până la temperatura de câteva milioane de grade. Potrivit unor estimări, coliziunea dintre gaze va sparge norul în fâșii, ceea ce, probabil, îl va face să alunece în interiorul găurii negre.
Această acumulare de combustibil ar putea spori eficiența găurii negre, cred cercetătorii, iar acest lucru s-ar putea manifesta fie printr-o uriașă flamă de radiație, fie prin mai multe astfel de erupții de-a lungul decadelor ce vor urma.
Indiferent de caz, radiația va fi inofensivă pentru Terra și, deși nu va fi vizibilă cu ochiul liber pe cer, ea le va oferi astronomilor indicii despre motivul pentru care gaura neagră din centrul Căii Lactee este atât de diferită față de quasarii normali.
Foto: ESO/MPE/Marc Schartmann
