O tăbliță de lut uitată, descoperită în ruinele orașului antic Nippur din Mesopotamia, a intrigat cercetătorii mai bine de un secol. Fragmentară și pe jumătate ilizibilă, piesa – cunoscută sub numele de Ni 12501 – a rămas decenii întregi neanalizată în colecții muzeale. Abia recent, datorită cercetătoarei Jana Matuszak, relicva din epoca sumeriană a revenit în atenție, dezvăluind fragmente dintr-o poveste mitologică fascinantă: cea a unui zeu al ploii întemnițat în întuneric și a unei vulpi viclene pornite să-l salveze. O istorie surprinzător de bogată pentru o civilizație de peste patru milenii, care luminează gândirea religioasă și viziunea asupra lumii în Sumerul antic.
În jurul anului 2400 î.Hr., sudul Irakului de astăzi era leagănul uneia dintre primele civilizații urbane ale lumii: Sumerul. Organizată în orașe-stat autonome – Ur, Uruk, Adab, Nippur – această cultură împărtășea o limbă comună (sumeriana), practici religioase și un panteon de zei. Fiecare oraș avea o divinitate tutelară; în Nippur, aceasta era Enlil, zeul vântului și liderul suprem al zeilor.
Tăblița Ni 12501, datată în perioada dinastică a III-a, a fost probabil scrisă chiar la Nippur, centru religios major al Sumerului, într-un context ritualic sau educațional. Deși descoperită în secolul al XIX-lea, starea precară a piesei a împiedicat studiul ei detaliat, iar povestea pe care o conține a ieșit la lumină abia recent.
În centrul narațiunii se află dispariția unui zeu secundar, dar vital: Ishkur, zeul furtunilor și al ploii. Într-o regiune semi-aridă unde agricultura depindea în mare parte de irigații, ploile erau rare, dar prețioase. Rolul simbolic al lui Ishkur era, așadar, imens.
Mitul începe cu o scenă a abundenței: râuri pline de pești, pășuni cu turme de vaci pestrițe, toate aparținând lui Ishkur. Apoi, brusc, totul se schimbă: zeul este capturat și dus în kur, lumea subterană sumeriană. Odată cu el, dispar și vacile sale. Textul sugerează că se nasc copii, dar aceștia sunt înghițiți de kur – o imagine puternică, posibil metaforă a foametei sau a secetei care se instalează după dispariția zeului ploii.
Enlil, tatăl lui Ishkur, convoacă o adunare a zeilor pentru a organiza o misiune de salvare. Nimeni nu se oferă voluntar – cu excepția unui personaj neașteptat: vulpea. Ni 12501 conține, de altfel, cea mai veche mențiune cunoscută a acestui animal ca figură vicleană într-o poveste literară.
Vulpea se aventurează în lumea subterană, acceptă ospitalitatea locuitorilor acesteia – mâncare și băutură – dar le ascunde fără a le consuma. Acest gest, ingenios și precaut, îi permite să-și continue misiunea fără a cădea sub vraja kur-ului. Restul poveștii s-a pierdut, însă cercetătorii presupun că vulpea a reușit să-l elibereze pe Ishkur, aducând astfel înapoi ploile.
Dincolo de intriga sa, acest mit fragmentar are profunde semnificații simbolice. Cel mai probabil, el reflectă un ciclu de moarte și renaștere a zeului ploii, modelat după ritmul agricol: dispariția fertilității urmată de revenirea ei, grație intervenției unui mediator. Structura narativă amintește de alte mituri ale Orientului Mijlociu antic, precum cele ale lui Dumuzi sau Inanna. Figura vulpii adaugă un motiv literar universal: eroul neașteptat și viclean, capabil să reușească acolo unde forțele puternice eșuează – o temă care va continua să apară în povești populare și mitologii din întreaga lume.
Chiar dacă este incomplet, textul Ni 12501 oferă o perspectivă rară asupra bogăției mitologiei sumeriene, adesea eclipsată de marile narațiuni babiloniene ulterioare. Arată că și zeitățile minore puteau fi subiectul unor mituri complexe, folosite pentru a explica fenomene naturale și sociale esențiale. Redescoperirea sa, publicată în revista Iraq a Cambridge University Press, subliniază importanța muncii răbdătoare de descifrare a tăblițelor mesopotamiene. Dincolo de fragmentele păstrate, se conturează o viziune coerentă: o lume în care zeii, animalele și forțele naturii coexistă într-un echilibru fragil, ce poate fi restabilit doar prin viclenie sau intervenție divină.
Poll: Care este semnificația mitului sumerian al zeului ploii întemnițat și a vulpii viclene?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply