Ar putea fi China pe cale să devanseze Statele Unite ca superputere mondială în domeniul explorării spațiului cosmic și să pretindă supremația asupra Lunii în următorii 15 ani? Antreprenorul în domeniul aerospațial Robert Bigelow este profund îngrijorat cu privire la un astfel de scenariu și crede că SUA riscă să nu se poată ridica la nivelul provocării.
Problema a fost ridicată joi, 20 octombrie, în cadrul Simpozionului Internațional pentru Zboruri Spațiale Personale și Comerciale (ISPCS), din Las Cruces, New Mexico dar, potrivit experților în chestiuni de politici spațiale chineze, este prea devreme pentru o „încrucișare a săbiilor” în această direcție.
Potrivit fondatorului lanțului hotelier Budget Suites și al Bigelow Aerospace, actuala direcție de mișcare a lucrurilor este susceptibilă de a conduce la o preluare a Lunii de către chinezi în intervalul cronologic 2022-2026, antreprenorul catalogând China ca „noul pretendent la coroană” în privința explorării spațiale.
În viziunea lui Bigelow, China progresează pe un drum lent și sigur către profesionalism spațial. Iar pașii făcuți pe acest drum includ misiunea de activitate extravehiculară în spațiu Shezhou 8 din 2008, misiunile lunare fără echipaj uman Chang’e și lansarea, luna trecută, a laboratorului spațial Tiangong 1. În anii următori, China va dispune de capital suficient pentru salturi importante în Spațiu, în timp ce SUA vor fi presate de datorii crescânde și de bugete tot mai gâtuite, atenționează Bigelow.
Dar de ce ar vrea China să obțină supremația pe Lună? Bigelow crede că ar putea fi vorba despre beneficii pe termen lung, între care abundența de heliu-3 a Lunii, care ar putea fi într-o zi folosit cu rolul de combustibil pentru fusiunea nucleară. De asemenea, mai multe materiale brute din componența mediului selenar ar putea fi transformate în apa, în oxigenul, în materialele de asamblat și în combustibilul de rachetă necesare explorării umane a spațiului. Însă, potrivit lui Bigelow, cea mai importantă recompensă ar veni sub forma prestigiului internațional, întocmai așa cum s-a întâmplat în cazul Statelor Unite în urma aselenizărilor.
Această reputație ar dura vreme îndelungată și nimic altceva ce ar putea întreprinde China în următorii 15 ani nu ar produce beneficii atât de mari. Bigelow speculează că China ar putea coordona studii detaliate pe suprafața Lunii la mijlocul anilor 2020, stabilind un context care i-ar permite țării să se sustragă din Tratatul Spațiului întocmit la 1967 și să pretindă drepturi de posesie asupra Lunii. Nu ar fi imposibil atunci ca cea mai populată țară a lumii să pretindă o formă de plată pentru concesionări selenare, mai crede Bigelow.
Probabil, China nu ar fi încântată să primească statutul de partener în „familia” spațială condusă de americani. Ea își dorește propria familie. Totuși, provocarea din partea chinezilor poate acționa ca un „factor de teamă” în sensul stimulării eforturilor NASA și ale partenerilor săi. De aceea, Bigelow propune direcționarea a 10 procente din bugetul de apărare al SUA către efortul spațial. Însă, chiar și așa, antreprenorul aerospațial crede că ar putea fi deja târziu pentru o cursă spațială către Lună, sugerând că poate ar fi mai bine ca obiectivul principal al consorțiului cosmic aflat sub olbăduirea SUA să rămână Marte.
Bigelow susține că analiza lui se bazează pe doi ani de observare a peisajului politicilor spațiale și nu atât pe discuțiile personale avute cu chinezii. Experții în politici spațiale chineze sunt însă de păre că este prea devreme pentru a judeca intențiile pe termen lung ale națiunii asiatice.
„Cred că este un pic forțat să ne gândim dacă chinezii vor pretinde Luna. Aș fi foarte surprins dacă ar avea planuri într-un sens sau în altul”, crede Dean Cheng, cercetător în cadrul Fundației Heritage. Dar și Cheng susține că chinezii sunt în mod vădit interesați de explorarea Lunii și este convins că vor avea toate piesele puse în ordine în intervalul 2021-2025 pentru a duce un om pe Lună. Ce respinge specialistul este posibilitatea ca chinezii să facă un gest „inflamator”, așa cum ar fi, spre exemplu, să scoată steagul american din Baza Tranquility și să-l pună pe cel chinez în locul aceluia.
Este mai probabil ca China să dorească să vadă un organism internațional așa cum este cel al Națiunilor Unite la conducerea explorării și a exploatării lunare, mai spune Cheng, indicând exemplul Convenției Legii Mărilor, care guvernează folosirea resurselor marine.
Cheng crede că guvernul chinez ar prefera să vadă resursele lunare controlate de un organism interguvernamental în locul unor entități din sectorul privat. El crede că China ar respinge cu siguranță un aranjament în care entități non-guvernamentale să dețină controlul, așa cum este cazul sistemului stabilit de ICANN, organismul de guvernare al Internetului.
CITEȘTE MAI MULTE DESPRE AMBIȚIILE SPAȚIALE ALE CHINEI ÎN EDIȚIA DE NOIEMBRIE A REVISTEI ȘTIINȚĂ&TEHNICĂ! Din 7 noiembrie, la toate punctele de difuzare a presei.
Sursa
