Venus i-a fascinat de mult pe oamenii de știință. Norii groși de dioxid de carbon care învăluie planeta au alimentat în mod deosebit teoriile potrivit cărora aceasta a fost cândva udată de oceane capabile să susțină viață. Cu toate acestea, cercetările recente contestă această idee. Potrivit unui studiu, publicat în Nature Astronomy, realizat de oamenii de știință de la Universitatea din Cambridge, acum pare puțin probabil ca Venus să fi avut vreodată oceane. Dacă această ipoteză este confirmată, ar putea avea implicații majore pentru căutarea vieții în Univers.
Atmosfera actuală a lui Venus, compusă din peste 96% dioxid de carbon, creează o presiune atmosferică de 90 de ori mai mare decât cea a Pământului și o temperatură medie de aproximativ 460°C, cu mult peste temperatura la care apa poate exista sub formă lichidă. Această temperatură ridicată, cuplată cu presiunea copleșitoare și norii acizi care acoperă planeta, face ca Venus să nu fie trăită. Cu toate acestea, este posibil să nu fi fost întotdeauna cazul. Timp de zeci de ani, oamenii de știință au dezbătut problema locuinței lui Venus. Două teorii majore se confruntă cu acest subiect.
Prima, mai optimistă, postulează că Venus ar fi putut fi locuibilă în trecut. Conform acestei idei, în urmă cu aproximativ patru miliarde de ani, planeta ar fi avut o atmosferă mai blândă, compusă probabil din gaze precum azotul și oxigenul, precum și oceane care să permită apariția vieții. Unii cercetători chiar își imaginează că, la fel ca Pământul de astăzi, Venus ar fi experimentat un climat mai moderat, cu o temperatură potrivită vieții. Cu toate acestea, această situație idilică nu ar dura. Datorită creșterii dioxidului de carbon din atmosferă, Venus ar fi experimentat un efect de seră fugitiv care ar fi dus la temperaturi extrem de ridicate, suficiente pentru a topi plumbul pe suprafața planetei. Această încălzire ar fi ajuns să distrugă orice posibilitate de viață și să transforme Venus într-un mediu arid și inospitalier.
A doua teorie, mai pesimistă, prpresupune că Venus a fost întotdeauna o lume ostilă. Încă din primele sale zile, planeta ar fi fost prea fierbinte și prea uscată pentru a conține apă în formă lichidă.
Aceste două teorii se bazează pe modele climatice și observații indirecte, dar niciuna nu a făcut încă posibilă rezolvarea definitivă a întrebării: Venus a avut vreodată oceane capabile să susțină viața?
Noul studiu, realizat de cercetătorii de la Universitatea din Cambridge, condusă de doctoranda Tereza Constantinou, aruncă o lumină nouă asupra acestei întrebări. În loc să se bazeze doar pe modele teoretice, echipa a adoptat o abordare mai pragmatică bazată pe analiza chimică actuală a atmosferei lui Venus. Cercetătorii au observat că, spre deosebire de ceea ce s-ar aștepta pentru o planetă care avea oceane, cantitatea de apă din atmosfera venusiană este mult prea mică pentru a susține această ipoteză. Asta pentru că vulcanii lui Venus, care emit gaze precum dioxidul de carbon și sulfura de carbonil, eliberează și vapori de apă. Acești vapori sunt descompuși rapid din cauza temperaturilor extrem de ridicate din atmosfera planetei. Dacă vaporii de apă nu persistă, aceasta înseamnă că, chiar dacă vulcanii au eliberat apă în trecut, aceasta nu ar putea fi conservată pe termen lung. Oamenii de știință au luat în considerare și durata de viață a diferitelor gaze prezente în atmosfera lui Venus. Ei au ajuns la concluzia că vulcanii planetei nu pot fi emis mai mult de 6% apă în atmosferă. Un astfel de procent ar fi insuficient pentru a forma oceane sau mări. În plus, această cantitate mică de apă indică faptul că Venus și-a pierdut cea mai mare parte a apei foarte devreme în istoria sa.
Întrebarea dacă Venus a fost vreodată locuibilă pare acum clar soluționată. Conform celor mai recente cercetări, este puțin probabil ca planeta să aibă oceane sau să susțină viață, cel puțin așa cum o știm noi. Dacă aceste rezultate sunt confirmate, ele nu vor redefini doar înțelegerea noastră despre Venus, ci și modul în care ne îndreptăm cercetările asupra altor planete potențial locuibile.
Deși această concluzie poate fi dezamăgitoare pentru cei care sperau că Venus ar fi putut fi o soră geamănă a Pământului în trecut, ea oferă o oportunitate valoroasă: reorientarea eforturilor științifice către exoplanete care împărtășesc caracteristici mai apropiate de cele ale planetei noastre. Asta ar putea să ne apropie de descoperirea unor lumi cu condiții cu adevărat favorabile apariției vieții.
