Trăim într-o economie de piață liniară: exploatăm resurse pe care le transformăm în bunuri pe care, după utilizare și uzare, le transformăm în deșeuri. Iar acum avem o mare problemă cu deșeurile: ocupă din ce în ce mai mult spațiu și devin din ce în ce mai toxice (pe lângă marea problemă a epuizării resurselor, cu efectele conexe ținând de poluare și afectarea mediului).
Din păcate, pentru mulți rămâne imposibilă și de neacceptat ideea de economie circulară, în care deșeurile să devină exact resursele de care avem nevoie pentru a produce noi bunuri.
E prea scump, e prea greu, nu merită să reciclezi – dacă sunteți adepții unor astfel de sintagme, e foarte probabil să renunțați la această mentalitate dacă veți citi în continuare.
ZenRobotics forțează limitele
La începutul anului 2013, compania finlandeză ZenRobotics inaugura, în premieră mondială, prima fabrică de sortare cu ajutorul roboților a deșeurilor. Unul dintre utilajele robotizate, ZRR Heavy Picker, era capabil să sorteze obiecte de până la 20 kg direct de pe bandă, iar alt utilaj, ZRR Fast Picker, era gândit pentru a sorta obiecte de până la 5 kg, putând face munca a 15 oameni.
În ansamblu, eficiența sistemului ZenRobotics ajungea la 90%, față de maximum 70% cea a unei fabrici de sortare obișnuite. Însă finlandezii voiau să depășească 95%, iar în 2015 au prezentat un sistem upgradat, cu o caracteristică inedită: ”Trainable ZRR”. Adică roboți dotați cu un soft de inteligență artificială care permitea nu doar recunoașterea obiectelor, ci și… învățarea pentru a-și eficientiza munca.
Finlandezii numesc acest soft ZenRobotics Brain, deoarece este capabil să analizeze în timp real datele de la senzorii de pe roboți și de pe bandă. Pe baza datelor acumulate, sistemul dictează diverselor brațe robotice să preia cu acuratețe obiectele de pe bandă și să le depoziteze foarte rapid în recipientele dedicate.
Sistemul ZenRobotics poate sorta metalele, diverse tipuri de lemn și minerale, plasticuri dure, cartoane și hârtie. În funcție de necesități, se pot programa noi funcții, sistemul învățând tipurile de obiecte de sortat prin scanarea în prealabil a unor mostre. Toate rapoartele de funcționare și indicatorii de performanță sunt stocate în cloud, putând fi ușor accesate prin aplicații desktop sau chiar de mobil.
Chiar e nevoie de eficientizarea sortării deșeurilor?
Banca Mondială prezenta într-un studiu din 2012 situația deloc roză a modului în care țările de pe mapamond se ocupă de problema deșeurilor. Costurile globale pentru managementul deșeurilor se ridică la peste 200 de miliarde de dolari, estimându-se că în 2025 vor crește cu peste 50% – adică vor depăși 375 de miliarde de dolari.
Cantitativ, pe plan global se produc anual peste 1,3 miliarde de tone de deșeuri, valoare care aproape se va dubla în 2025. Vorbim de prognoze optimiste, însă lucrurile promit să stea și mai rău în cazul țărilor subdezvoltate, odată cu creșterea nivelului de trai a populației și a consumului de bunuri. Deci, invariabil, a cantității de deșeuri.
Gradul de reciclare al deșeurilor pe plan global este estimat ca fiind de circa 25-30%. În SUA, de exemplu, situația este considerată deplorabilă de către specialiști: conform EPA, americanii reciclează doar 34% din cele peste 250 de milioane de tone de deșeuri (care echivalează cu 2 kg/zi de persoană!).
În schimb, în Austria sau Germania se reciclează peste 60% din deșeuri, datorită unor programe mai eficiente. Totuși, în cea mai mare parte a lumii, noțiunea de reciclare e foarte slab spre deloc pusă în practică. Ceea ce înseamnă nimic altceva decât ratarea unor foarte mari oportunități de business în domeniu.
Conform unui studiu al companiei Lux Research, în ultimii 5 ani (din 2011 până la finalul lui 2015) s-au înregistrat investiții și subvenții prin programe guvernamentale de aproape 700 milioane de dolari în industria colectării și reciclării deșeurilor. Aproape 250 de milioane de dolari au mers în sectorul colectării și sortării deșeurilor, inovațiile aduse de robotică și inteligența artificială considerându-se că sunt vitale pentru dezvoltarea în viitor a acestei ramuri.
Reciclarea înseamnă dezvoltare
Companiile care produc bunuri sunt dependente de costurile de producție, iar pentru multe dintre ele materia primă rezultată din exploatarea resurselor naturale rămâne încă mai puțin costisitoare decât materia rezultată din procesele de reciclare. Prin urmare, o eficientizare a reciclării nu face decât să reducă ecartul de preț al materiei prime.
Însă nu doar atât: în urma summit-ului COP21 Paris 2015 sunt semnale din ce în ce mai clare că poluarea va fi taxată drastic în viitorul apropiat. Ceea ce înseamnă că producerea materiei prime din exploatarea (în general poluantă) a resurselor naturale va deveni mult mai costisitoare. Iar industria se va orienta foarte rapid spre sursele provenite din reciclare.
Cu alte cuvinte, suntem în tranziție accelerată de la economia liniară la una circulară, chiar dacă acest lucru nu pare vizibil la prima vedere. Iar industria reciclării va deveni, mai curând decât crede multă lume, o industrie dominantă. Totul datorită inovațiilor din domeniul roboticii și inteligenței artificiale, care duc la crearea „gunoierilor electronici” extrem de eficienți. Deci, pariați pe reciclare?
