De mult timp, omenirea s-a întrebat dacă suntem singuri în Univers. Odată cu descoperirea multor exoplanete, speranța de a găsi alte forme de viață inteligente a evoluat în mod natural. Cu toate acestea, un nou studiu care folosește ecuația Drake oferă un răspuns incomod: s-ar putea să fim singura civilizație inteligentă din galaxia noastră.
În anii 1960, astronomul Frank Drake a formulat o ecuație pentru a estima numărul de civilizații inteligente și comunicative din galaxia noastră, Calea Lactee. Această ecuație, cunoscută sub numele de ecuația Drake, ia în considerare câțiva factori cheie, cum ar fi rata de formare a stelelor în galaxia noastră, fracția acelor stele care au sisteme planetare, numărul de planete pe sistem planetar care pot susține viața, fracția de aceste planete în care viața apare de fapt sau fracțiunea acestor planete în care viața evoluează pentru a deveni inteligentă. Rezultatele acestei ecuații variază considerabil în funcție de estimările utilizate pentru fiecare factor. Unii sugerează că ar putea exista doar câteva zeci de civilizații inteligente în galaxia noastră, în timp ce altele ajung până la câteva milioane.
Paradoxul Fermi, enunțat de fizicianul Enrico Fermi, pune lizațiilor extraterestre, de ce nu am detectat niciodată semne ale altor forme de viață inteligentă? Acest paradox a condus la numeroase ipoteze care să explice această tăcere, mergând de la ideea că civilizațiile sunt rare și sunt la distanțe prea mari pentru a fi detectate, până la posibilitatea ca ele să folosească tehnologii de comunicare pe care noi nu le putem depista încă. O altă ipoteză propune că civilizațiile tind să se autodistrugă înainte de a putea stabili contactul interstelar.
Recent cercetătorii au folosit date noi disponibile despre exoplanete pentru a rafina estimările noastre cu privire la existența civilizațiilor extraterestre. Mai precis, au examinat factori cruciali pentru apariția vieții complexe, inclusiv tectonica plăcilor, considerată esențială pentru dezvoltarea formelor de viață avansate. Tectonica plăcilor joacă un rol fundamental în formarea și menținerea condițiilor favorabile vieții pe Pământ. Mai întâi expune în mod regulat roci proaspete la suprafața Pământului, eliberând nutrienți esențiali precum fosforul, o componentă crucială a moleculelor biologice, cum ar fi ADN-ul și ARN-ul, care sunt esențiale pentru viață. Mișcările plăcilor tectonice pot contribui, de asemenea, la creșterea nivelului de oxigen din atmosferă și oceane. Cu toate acestea, din nou, oxigenul este necesar pentru respirația organismelor complexe. De asemenea, știm că interacțiunile plăcilor tectonice joacă un rol în reglarea climei Pământului. De exemplu, subducția carbonului (absorbția dioxidului de carbon de către scoarța terestră) ajută la moderarea temperaturilor globale. În cele din urmă, mișcările tectonice creează munți, vulcani, șanțuri oceanice și alte caracteristici geologice care diversifică habitatele și susțin o mai mare varietate de forme de viață.
Combinând acești factori geologici cu parametrii ecuației Drake, cercetătorii au încercat apoi să estimeze numărul de planete din galaxia noastră care ar putea dezvolta civilizații inteligente și comunicante. Iată concluziile lor: Ținând cont de necesitatea plăcilor tectonice și a altor condiții favorabile, ei estimează că ar putea exista între 0 și 100.000 de planete în galaxia noastră capabile să susțină civilizații inteligente. Atunci când iau în considerare riscurile de extincții în masă și colapsuri societale (cum ar fi cele cauzate de dezastre naturale sau conflicte), această cifră scade și mai mult. Cercetătorii estimează apoi că numărul planetelor cu civilizații inteligente ar putea fi între 0 și 20.000.
Aceste estimări sugerează că viața inteligentă și comunicativă poate fi, prin urmare, extrem de rară. Mai precis, deși viața primitivă (cum ar fi bacteriile) ar putea fi destul de comună, condițiile specifice necesare evoluției mentiunea formelor de viață complexe și avansate ar putea fi foarte rar reunite.
Acest nou studiu care a fost publicat în revista Nature oferă așadar o perspectivă interesantă și oarecum pesimistă asupra posibilității de a întâlni alte civilizații. Subliniază importanța condițiilor geologice și climatice pentru evoluția vieții complexe.
