Telescopul spațial Gaia al Agenției Spațiale Europene (ESA) a făcut recent o descoperire remarcabilă, care își extinde sfera de explorare mult dincolo de stelele Căii Lactee. Datorită capacităților sale avansate de observare, Gaia a detectat potențiale luni care orbitează în jurul a peste 350 de asteroizi din sistemul nostru solar. Această descoperire aproape dublează numărul cunoscut de sisteme de asteroizi binari, oferind noi perspective asupra formării și evoluției sistemului nostru planetar.
De la lansarea sa în 2013, Gaia s-a impus ca un instrument neprețuit pentru astronomie, cartografiind deja peste un miliard de stele din Calea Lactee. Cu toate acestea, capacitatea sa de a face observații precise și detaliate nu se limitează la stele. În cea mai recentă sa misiune, Gaia a reușit într-adevăr să identifice luni în jurul a 352 de asteroizi, un progres semnificativ care ar putea aproape dubla numărul de sisteme binare de asteroizi cunoscute din sistemul nostru solar.
Luana Liberato, cercetător la Observatorul Côte d’Azur și șeful echipei din spatele acestei descoperiri, care a fost prezentată într-un articol publicat în Astronomy & Astrophysics, amintește că asteroizii binari sunt deosebit de greu de detectat din cauza dimensiunilor mici și a distanței lor de Pământ. Cu toate acestea, Gaia s-a dovedit excepțional de capabilă să facă față acestei provocări. Datele colectate de Gaia au făcut posibilă observarea unor mici oscilații pe orbitele asteroizilor, sugerând prezența unor luni ascunse care exercită o atracție gravitațională. Acest progres semnificativ demonstrează, de asemenea, importanța crucială a datelor furnizate de Gaia pentru comunitatea științifică. Fiecare nouă publicare de date va fi într-adevăr posibil să se facă progrese considerabile în ceea ce privește precizia și calitatea.
Această descoperire este importantă din mai multe motive. În primul rând asteroizii sunt rămășițele materialului care a format Soarele și planetele Sistemului Solar cu aproximativ 4,6 miliarde de ani în urmă. Cele mai multe dintre aceste obiecte se află în centura principală dintre Marte și Jupiter, unde primesc puțină radiație solară, ceea ce le păstrează starea primitivă. Studiul asteroizilor oferă astfel o fereastră unică în trecut care ne permite să înțelegem mai bine condițiile care au domnit în timpul formării Sistemului Solar. Sistemele de asteroizi binari oferă, de asemenea, o oportunitate unică de a studia interacțiunile gravitaționale și coliziunile dintre corpurile alcătuite din roci, fenomene comune în sistemul solar timpuriu. Prin urmare, aceste interacțiuni ne pot spune mai multe despre condițiile haotice care au domnit în primele etape ale formării Sistemului Solar și despre modul în care au influențat distribuția și compoziția corpurilor cerești.
