Într-o lume în care veștile despre schimbările climatice par, de cele mai multe ori, sumbre, iată că anul acesta vine cu o surpriză: emisiile globale de carbon provenite din arderea combustibililor fosili au scăzut cu aproximativ 0,4%. Este o abatere de la tendința ultimilor ani, când emisiile au crescut aproape constant, și o dovadă că uneori, factori externi pot răsturna previziunile.
Pentru a înțelege ce s-a întâmplat, trebuie să privim dincolo de graficele și cifrele seci. Deși temperaturile medii globale pot varia de la an la an din cauza fenomenelor naturale precum El Niño sau La Niña, emisiile de gaze cu efect de seră, în special cele din combustibili fosili, au crescut aproape neîntrerupt. Totuși, anul acesta a fost diferit. O analiză realizată de cercetătorii de la Universitatea East Anglia, în cadrul proiectului Global Carbon Project, arată că scăderea nu a venit ca urmare a unor politici climatice revoluționare, ci mai degrabă din cauza creșterii prețului petrolului, influențată de conflictul din Iran.
Datele arată că, față de anul trecut, emisiile din petrol au scăzut cu 1,9%, cele din gaze naturale cu 0,3%, însă emisiile din arderea cărbunelui au crescut cu 0,6%. Spre deosebire de scăderea bruscă a emisiilor din 2020, provocată de pandemia care a redus semnificativ activitatea economică, de această dată cererea de energie a continuat să crească. Secretul scăderii se află în felul în care această cerere suplimentară a fost acoperită: aproape 70% din creșterea consumului a venit din surse regenerabile și din utilizarea vehiculelor electrice.
Cu toate acestea, doar aproximativ o cincime din reducerea emisiilor din petrol poate fi atribuită direct mașinilor electrice. Restul scăderii a fost, în principal, efectul prețurilor ridicate la petrol, care i-au determinat pe mulți să fie mai cumpătați sau să caute alternative mai eficiente energetic.
Un alt mod interesant de a privi emisiile este raportarea lor la activitatea economică. Chiar dacă produsul intern brut (PIB) al unor țări a crescut, nu toate au înregistrat și o creștere a emisiilor. Între 2019 și 2025, 59 de țări au reușit să reducă emisiile chiar în contextul unei economii în expansiune, semn că tranziția către industrii mai curate și tehnologii mai eficiente începe să dea roade.
Totuși, specialiștii avertizează că această scădere nu este încă semnul unei victorii durabile în lupta cu schimbările climatice. Dacă tendințele economice și energetice actuale continuă, emisiile globale ar putea crește din nou în anii următori. Este un semnal că, deși factorii conjuncturali pot aduce scăderi temporare, doar investițiile susținute în tehnologii verzi și politici inteligente pot duce la o schimbare reală.
Așadar, chiar dacă anul acesta avem motive de optimism moderat, adevărata provocare abia începe: cum transformăm aceste scăderi accidentale în progrese durabile pentru planetă?
Sursa: Ars Technica
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply