Comercializat la sfârșitul anilor 1990 de Purdue Pharma, OxyContin este un analgezic, un derivat sintetic al opioidelor. Efectele administrării lui au fost devastatoare: 2,5 milioane de americani au devenit dependenți de acest narcotic. În 15 ani, numărul supradozelor fatale de opiacee s-a triplat, ajungând la 450.000 de decese, devenind principala cauză de deces accidental în Statele Unite.
Se susținea că acest opiaceu ameliorează durerea intensă acționând direct asupra creierului uman este, de asemenea, acuzat că este principalul actor al „crizei opioidelor” care a devastat Statele Unite. Cum a fost posibil ca, în ciuda unor teste clinice, efectuate înainte de autorizarea de introducere pe piață, eliberată de FDA (Food and Drug Administration), OxyContin-ul să facă o dependentă o țară întreagă?
Povestea începe în 1990. Laboratorul Purdue Pharma caută un succesor pentru analgezicul său MS Contin, care își pierdea succesul comercial și era supus unei concurențe dure din partea medicamentelor generice. Laboratorul a dezvoltat un medicament pe bază de oxicodonă, un opiaceu semi-sintetic cu efecte similare cu MS Contin. Autorizat de FDA în 1995 și introdus pe piața americană în 1996, OxyContin s-a bucurat de un succes răsunător, generând rapid venituri de peste 35 de miliarde de dolari.
Din păcate, succesul comercial al OxyContin s-a datorat tehnicilor de vânzare dubioase și marketingului înșelător. Laboratorul Purdue Pharma a desfășurat o amplă campanie de recrutare a medicilor generaliști. Purdue Pharma își asumă o viziune foarte nuanțată asupra efectelor medicamentului său. Laboratorul afirmă public că efectele OxyContin durează timp de 12 ore, susținând tot timpul că există un risc redus, sau chiar aproape inexistent, de dependență. Acest discurs, contrar rezultatelor testelor care dovedeau că aceste efecte aveau de fapt o durată de acțiune mai scurtă, a permis laboratorului aducă în sprijinul cauzei sale numeroși medici generaliști, la acea vreme foarte puțin instruiți cu privire la efectele dependenței de droguri.
Din 1996 până în 2001, Purdue Pharma a organizat 40 de conferințe naționale privitoare la gestionarea durerii și de formare vânzătorilor în Florida, Arizona și California. Peste 5.000 de medici, farmaciști și asistente au participat la aceste simpozioane cu toate cheltuielile plătite de către organizatori.
Una dintre pietrele de temelie ale planului de marketing al lui Purdue Pharma a fost utilizarea datelor de marketing sofisticate, pentru a influența prescrierile medicilor. Compania a analizat profilurile medicilor individuali, în care se care detaliază tiparele de prescriere ale medicilor la nivel național, pentru a influența obiceiurile de prescriere ale medicilor. Prin aceste profiluri, compania de medicamente a putut identifica cei mai buni și cei mai slabi prescriptori ai anumitor medicamente Unul dintre fundamentele esențiale ale planului de marketing al Purdue Pharma pentru OxyContin a fost să vizeze medicii care au fost cei mai mari prescriptori de opioide din întreaga. Baza de date rezultată a ajutat la identificarea medicilor cu un număr mare de pacienți cu durere cronică. Un sistem de bonusuri profitabil i-a încurajat pe reprezentanții de vânzări să crească vânzările de OxyContin, printr-un un număr mare de vizite la medici cu rate ridicate de prescripții de opioide. În 2001, pe lângă salariul mediu anual al reprezentantului de vânzări, de 55.000 USD, bonusurile anuale au fost în medie de 71.500 USD, într-un interval cuprins între 15.000 USD și aproape 240.000 USD. Purdue Pharma a plătit 40 de milioane USD în bonusurile pentru stimulare vânzărilor reprezentanților săi de vânzări în acel an.
Din 1996 până în 2000, Purdue Pharma și-a crescut numărul de reprezentanți de vânzări de la 318 la 671. Purdue Pharma a folosit program de atragere a pacienților, oferind un cupon, care permitea o primă rețetă gratuită. Până în 2001, atunci când programul s-a finalizat au fost eliberate circa 34.000 de asemenea cupoane.
Așa cum spuneam mai devreme, Purdue Pharma a promovat în rândul medicilor generaliști o utilizare mai liberală a opioidelor, în special a opioidelor cu eliberare treptată. Medicii generaliști au început să prescrie din ce în ce mai mai mult OxyContin. Până în 2003, aproape jumătate din toți medicii care prescriu OxyContin erau medici generaliști.
Purdue Pharma a promovat agresiv utilizarea opioidelor pentru utilizarea pe „piața durerii non-maligne”. O piață mult mai mare decât cea a durerii legate de cancer, piața durerii non-cancer a constituit 86% din piața totală a opioidelor în 1999. Promovarea de către Purdue Pharma a OxyContin-ului pentru tratamentul durerii non-canceroase a contribuit la o creștere de aproape zece ori a prescripțiilor OxyContin pentru acest tip de durere, de la aproximativ 670 000 în 1997 la aproximativ 6,2 milioane în 2002, în timp ce prescripțiile pentru durerea cauzată de cancer a crescut de aproximativ patru ori în aceeași perioadă.
O caracteristică marcantă în promovarea și comercializarea OxyContin-ului a fost un efort sistematic de a minimaliza riscul de dependență în utilizarea opioidelor pentru tratamentul durerii cronice care nu sunt legate de cancer. În cea mai mare parte a campaniei sale de promovare – în literatură și casete audio pentru medici, broșuri și casete video pentru pacienți și site-ul său web „Partners Against Pain” – Purdue Pharma a susținut că riscul de dependență de la OxyContin era extrem de mic. Purdue Pharma și-a instruit reprezentanții de vânzări pentru a transmite mesajul că riscul de dependență a fost „mai puțin de unu la sută”. Compania a citat studii științifice în acest sens. Desigur datele științifice erau prezentate cât se poate de selectiv. O analiză completă a studiilor științifice privitoare la opioide, pentru durerea cronică non-canceroasă a variat de la 0% și 50%, în funcție de criteriile utilizate și de grupului studiat.
Deși cercetările au demonstrat că OxyContin este comparabil ca eficacitate și siguranță cu alte opioide disponibile, marketingul ticălos a catapultat OxyContin la statutul de medicamente de succes. Vânzările au crescut de la 44 de milioane de dolari (316 000 de rețete eliberate) în 1996 la vânzări de aproape 3 miliarde de dolari (peste 14 milioane de rețete) în 2001 și 2002.
Succesul comercial remarcabil al OxyContin, cu toate acestea, a fost pătat de ratele tot mai mari de abuz și dependență. Consumatorii de droguri au învățat cum să zdrobească comprimatul cu eliberare controlată și să înghită, să inhaleze sau să injecteze opioidul pentru a obține un efect intens asemănător morfinei.
La originea OxyContin, și, indirect, a crizei opioidelor, există un nume: familia Sacklers, deși nici laboratorul, nici cutiile de medicamente nu o menționează. Familia Sacklers are o rezonanță deosebită în lumea culturală și artistică. Filantropi bogați, donatori generoși și patroni celebri, Sacklerii și-au pus amprenta în lumea artei și a muzeelor pentru că numele lor apar într-o serie de locuri culturale prestigioase. Astfel, o aripă a Muzeului Metropolitan și Guggenheim din New York, precum și Tate Modern din Londra, poartă numele Sacklers. O scară de la Muzeul Evreiesc din Berlin a fost numită și după aceasta. În Franța, Muzeul Luvru a văzut, între 1997 și 2019, aripa sa dedicată antichităților orientale poartă și această denumire. Familia Sackler este printre cele mai bogate familii din Statele Unite, cu o avere estimată la aproape 11 miliarde de dolari.
Richard Sackler sa alăturat companiei Purdue Pharma în 1971, ca asistent al tatălui său, Raymond președintele companiei. A devenit șef de cercetare și dezvoltare și șef de marketing. Sackler a fost o figură cheie în dezvoltarea OxyContin, fiind forța motrice din spatele cercetării Purdue Pharma în jurul anului 1990, care a împins OxyContin să înlocuiască MS Contin. Sackler a reușit să convingă FDA să confirme afirmația conform căreia OxyContin generează mult mai mai puțină dependență decât alte analgezice, deși nu au fost efectuate studii despre dependența generată de acest anelgezic.
În 2001, Richard Sackler a trimis un e-mail către angajații companiei îndemnându-i să spună că dependența de OxyContin a fost cauzată de dependenții „criminali” care erau deja dependenți de opioide și nu erau cauzate de anelgezic în sine. Sackler a cerut, de asemenea, reprezentanților farmaceutici să îndemne medicii să prescrie doze cât mai mari pentru a crește profiturile companiei.
În treacăt vă voi spune că în 2013, în Franța, unul dintre cei trei frați fondatori ai Purdue Pharma, Raymond Sackler, a fost promovat la gradul de ofițer al Legiunii de Onoare…
Lucrurile au evoluat extrem de tragic și de rapid, așa că a fost nevoită să intervină justiția americană. Începând cu 2019 au fost intentate peste 1.000 de procese în care se solicitau amenzi și despăgubiri de peste două trilioane de dolari de la Purdue Pharma.
În august 2019, Purdue Pharma și familia Sackler au lansat negocieri pentru a soluționa pretențiile pentru o plată de 10-12 miliarde dolari. Familia Sackler renunța proprietatea companiei. Medicamentele de tratare a dependenței ar fi oferite publicului gratuit de către Purdue Pharma. Toate profiturile Purdue Pharma vor merge de acum înainte către reclamanți. În plus, familia Sackler ar contribui cu 3 miliarde de dolari în numerar. Multe state au refuzat termenii acordului.
În octombrie 2020, Purdue Pharma a fost de acord cu un acord de 8 miliarde de dolari care include o confiscare penală de 2 miliarde de dolari, o amendă penală de 3,54 miliarde de dolari și despăgubiri de 2,8 miliarde de dolari pentru răspundere sa civilă. Compania va pleda vinovată pentru trei acuzații penale și va deveni o companie publică. Sackler-ilor nu li se va permite să fie implicați în noua companie.
În martie 2022, un judecător american a aprobat un acord care implica opt state plus Districtul Columbia. În conformitate cu termenii acordului, Sackler-ii ar trebui să plătească între 5,5 și 6 miliarde de dolari unei fundații care vor fi folosiți pentru a despăgubi victimele consumului de opioide. Decizia proteja familia Sackler de răspunderea civilă personală, dar nu și de o potențială răspundere penală]
În 10 august 2023, Curtea Supremă a Statelor Unite a întrerupt soluționarea falimentului și a fost de acord să audieze un recurs formulat de Departamentul de Justiție al Statelor Unite, cu privire la legalitatea acordului care ar proteja familia Sackler de procese civile privind rolul lor în criza opioidelor.
O zic, poate, prea des: încă o dată se dovedește că atunci când este vorba despre știință, minciuna are picioare scurte. Chiar dacă producătorii folosesc înșelăciunea pentru a își promova produsele, ei vor fi demascați. Din păcate, în cazul analgezicului despre care v-am povestit, a fost nevoie de 450.000 de decese…
