Cea de-a 16-a Conferință a Părților la Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD) are loc în perioada 2-13 decembrie 2024 la Riad (Arabia Saudită). În cadrul acestui eveniment, un nou raport a oferit noi detalii despre situația globală actuală în ceea ce privește aridificarea solului și deșertificarea. Două date din acesta sunt o sursă de îngrijorare. În primul rând, 77,6% din suprafața terenului a devenit mai uscată în ultimele trei decenii comparativ cu ultimele trei decenii. Apoi, zonele aride acoperă acum 40,6% din suprafața terenului, cu excepția Antarcticii.
Potrivit raportului, în treizeci de ani, zonele aride la scară globală au câștigat echivalentul unei suprafețe mai mari decât teritoriul Indiei, adică 3,287 milioane de kilometri pătrați. În plus, țările cu cel mai mare procent de pământ fertil transformat în zone uscate sunt Sudanul de Sud și Tanzania. Să menționăm și China, țara care a pierdut cea mai mare suprafață din cauza aridificării. Observația este îngrijorătoare. În 2020, aproximativ 30% din populația lumii (2,3 miliarde de oameni) trăia în zone aride, față de 22,5% în 1990. Cu toate acestea, dacă situația continuă să se agraveze, până la cinci miliarde de oameni ar putea trăi în zone aride în 2100. consecințele sunt numeroase (printre altele sărăcirea solurilor, reducerea resurselor de apă și dispariția ecosistemelor).
De asemenea, este important să facem diferența între aridificare și secetă. Deși devin din ce în ce mai frecvente, episoadele de secetă rămân temporare. Aridificarea solului este, din păcate, o transformare permanentă și ireversibilă. Cu alte cuvinte, zonele aride sunt în perpetuu deficit de apă. Procesele de evaporare și transpirație ale plantelor fac să dispară o cantitate mai mare de apă decât cea care intră în sol prin precipitații.
Deloc surprinzător, principala cauză a acestei situații catastrofale nu este alta decât emisiile de gaze cu efect de seră de origine umană. Arderea combustibililor fosili este de fapt cauza uscării permanente într-o mare parte a lumii. Dacă aceste emisii nu sunt reduse, mai multe locuri vor fi expuse la fenomene diferite precum lipsa de apă, recolte slabe, incendii de păduri sau chiar furtuni de nisip și praf.
