În nord-vestul provinciei Alberta, Canada, o descoperire paleontologică extraordinară continuă să captiveze oamenii de știință și pasionații de dinozauri. Pe o distanță de doar un kilometru, paleontologii extrag metodic mii de oase fosilizate aparținând unui singur tip de dinozaur: Pachyrhinosaurus, un erbivor masiv din familia Ceratopsidae, văr al celebrului Triceratops. Acest sit, supranumit „Râul Morții”, este considerat acum unul dintre cele mai dense straturi fosile din lume. Și pe bună dreptate: peste 8.000 de oase au fost descoperite acolo până în prezent, acoperind o suprafață echivalentă cu un teren de fotbal. Dar dincolo de cifrele impresionante, misterul din spatele acestui masacru preistoric este cel care fascinează cercetătorii.
În 1974, un profesor de liceu canadian a descoperit accidental primele fosile la situl Pipestone Creek. De atunci, săpăturile au continuat. Astăzi, situl atrage în fiecare vară o echipă de oameni de știință, studenți și voluntari, înarmați cu barosuri și perii pentru a excava delicat rămășițele unui trecut îndepărtat. Un muzeu din apropiere a fost chiar construit pentru a găzdui descoperirile și a împărtăși această aventură științifică cu publicul.
Fosilele găsite provin toate de la Pachyrhinosaurus, un impunător dinozaur erbivor care a trăit acum aproximativ 72 de milioane de ani. Cu un cioc lat, o cocoașă nazală impunătoare și un guler osos în partea din spate a craniului, se distingea de verii săi printr-o structură facială mai masivă decât coarne. Nu era un prădător, ci mai degrabă un animal de pradă, probabil evoluând în turme migratoare pe câmpiile din ceea ce este acum Alberta. Potrivit paleontologului Emily Bamforth, care conduce o parte a săpăturilor, toate aceste oase par să aparțină unui singur eveniment catastrofal, o tragedie preistorică care a distrus o întreagă turmă în câteva momente.
Deși cauza exactă a acestui eveniment este încă necunoscută, cercetătorii cred că au o pistă. Indiciile geologice, cum ar fi straturile spiralate de sedimente tipice apelor cu curgere rapidă, sugerează că o inundație fulgerătoare a lovit turma. Poate că o furtună torențială din munții din apropiere a declanșat o creștere bruscă a nivelului apei, măturând copaci, roci… și dinozauri. „Aceste animale erau uriașe, lente și probabil că nu se simțeau confortabil în apă”, a declarat Bamforth pentru BBC. Prinși în noroi, incapabili să scape, ar fi fost scufundați în masă, corpurile lor amestecându-se cu sedimentele pentru a crea acest veritabil „râu al morților” fosilizat.
Acest sit unic continuă să ofere cercetătorilor o bogăție de informații despre viața dinozaurilor sociali. Studierea indivizilor care au murit împreună ne permite să înțelegem mai bine comportamentul de grup, migrațiile și chiar răspunsurile la dezastre naturale. Fiecare secțiune a sitului poate conține câteva sute de oase, dintre care unele sunt perfect conservate. Acest lucru face posibilă reconstrucția scheletelor complete, studierea patologiilor, creșterea oaselor și chiar diferențele dintre indivizii tineri și cei adulți. Pe măsură ce straturile pământului sunt expuse, acest cimitir gigantic spune povestea tragică, dar prețioasă, a unui trecut apus.
Ceea ce a fost odată un dezastru natural este acum o sursă neprețuită de cunoaștere. La Pipestone Creek, știința readuce la viață acești giganți dispăruți. Și datorită lor, înțelegem puțin mai bine cum au evoluat Pământul, climatul său și locuitorii săi de-a lungul a milioane de ani.
Poll: Care credeți că a fost cauza principală a masacrului preistoric de la "Râul Morții" din Alberta, Canada?


Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România





























Leave a Reply