5
(4)

Printre strategiile incredibil de ingenioase pe care paraziții le-au dezvoltat pentru a infecta și a supraviețui în gazdele lor, unele ne sfidează imaginația. Unul dintre cele mai fascinante exemple este Entamoeba histolytica, un parazit unicelular responsabil de amebiază, o boală parazitară care afectează milioane de oameni din întreaga lume în fiecare an. Acest mic invadator folosește un subterfugiu uimitor: rupe fragmente de celule umane și le fură proteinele pentru a se deghiza, eludând astfel sistemul imunitar.

Entamoeba histolytica se transmite în principal pe cale fecal-orală. Chisturile sale, forme latente și rezistente, contaminează apa și alimentele. Odată ingerate, acestea supraviețuiesc trecerii prin stomacul acid și se deschid în intestinul subțire, eliberând trofozoiți activi. Acești trofozoiți colonizează apoi intestinul gros, unde se înmulțesc și pot provoca daune grave. Se estimează că acest parazit infectează aproximativ 50 de milioane de oameni în fiecare an, provocând aproximativ 70.000 de decese. Deși se manifestă adesea ca o simplă diaree, în unele cazuri poate deveni mult mai periculos, provocând distrugerea ficatului sau chiar leziuni cerebrale sau pulmonare. În ciuda impactului său asupra sănătății, E. histolytica rămâne un parazit în mare parte necunoscut și insuficient studiat. Mecanismele sale fundamentale de acțiune au fost mult timp un mister.

În mod tradițional, cercetătorii credeau că acest parazit ucidea celulele umane prin injectarea de toxine. Dar o descoperire recentă, care a fost prezentată în Trends in Parasitology, schimbă totul. Profesoara Katherine Ralston și echipa sa au demonstrat că, în loc să distrugă pur și simplu celulele, E. histolytica le „ciugulește” și rupe fragmente, un proces numit trogocitoză. Și mai fascinant, parazitul fură proteine protectoare din membrana celulară, în special CD46 și CD55, pe care apoi le integrează pe propria suprafață. Aceste proteine joacă un rol crucial în protejarea celulelor umane împotriva atacurilor sistemului imunitar. Prin „îmbrăcarea” cu aceste proteine, parazitul devine practic invizibil pentru sistemul imunitar al gazdei. Este o adevărată deghizare moleculară care îi permite să circule neatacat, de unde și porecla sa, parazitul „cameleon”.

Trogocitoza, din grecescul care înseamnă „a ciuguli”, este un mecanism prin care o celulă rupe fragmente dintr-o altă celulă. În cazul E. histolytica, procesul este caracterizat prin capacitatea sa de a „ciuguli” și „a mușca”. La histolytica, această metodă permite extragerea directă a componentelor esențiale din celula gazdă pentru a se proteja. Acest proces este unic și complex. Necesită coordonarea unei multitudini de gene și proteine specifice parazitului. Înțelegerea acestor mecanisme deschide calea către noi abordări terapeutice.

Din fericire, cercetarea progresează rapid. Oamenii de știință au acum o bibliotecă de interferență ARN (ARNi) care listează genele active în E. histolytica. Folosind această resursă, ei pot identifica genele esențiale pentru ca parazitul să efectueze trogocitoza. În plus, instrumentul revoluționar de editare genetică CRISPR face posibilă vizarea precisă a acestor gene. Ideea este de a dezvolta medicamente capabile să blocheze furtul de proteine umane, împiedicând astfel camuflarea parazitului și făcându-l vulnerabil la sistemul imunitar. Această nouă abordare, încă în faza de cercetare, oferă o speranță promițătoare pentru tratarea unei boli care afectează milioane de oameni, în special în regiunile în care accesul la asistență medicală este limitat.

După cum subliniază Wesley Huang, un student absolvent implicat în această cercetare, „vedem acum o lumină la capătul tunelului”. Cu toate acestea, rămân mai multe provocări, inclusiv complexitatea biologică a parazitului și rezistența potențială. Mai mult, amebiaza este o boală adesea subestimată de sistemele de sănătate globale, în special pentru că simptomele sale pot fi ușoare sau confundate cu alte infecții intestinale.

Dincolo de aspectul medical, înțelegerea modului în care acest parazit folosește trogocitoza pentru a se sustrage apărării noastre imunitare este un exemplu formidabil al strategiilor extreme de adaptare dezvoltate de anumite organisme unicelulare. De asemenea, ilustrează importanța cercetării fundamentale în microbiologie și genetică pentru a descoperi mecanismele ascunse din spatele unor boli încă puțin înțelese.

Entamoeba histolytica nu este doar un parazit care provoacă diaree. Este un adevărat cameleon celular care fură armele propriilor noastre celule pentru a se proteja. Datorită trogocitozei, devine invizibilă pentru sistemul nostru imunitar, scăpând astfel de atacul său. Descoperirile recente despre acest mecanism deschid ușa către tratamente inovatoare care vizează în mod specific această capacitate unică. Confruntați cu o boală care infectează zeci de milioane de oameni și ucide mii, acest progres științific este o adevărată rază de speranță.

Poll: Care este cea mai fascinantă caracteristică a parazitului Entamoeba histolytica descris în articolul citit?





Formular 230 Asociatia Science&Technology

Cât de util a fost acest articol pentru tine?

Dă click pe o steluță să votezi!

Medie 5 / 5. Câte voturi s-au strâns din 1 ianuarie 2024: 4

Nu sunt voturi până acum! Fii primul care își spune părerea.

Întrucât ai considerat acest articol folositor ...

Urmărește-ne pe Social Media!

Ne pare rău că acest articol nu a fost util pentru tine!

Ajută-ne să ne îmbunătățim!

Ne poți spune cum ne putem îmbunătăți?

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Rating