În fiecare an, pe măsură ce se apropie vara australiană, miliarde de molii Bogong (Agrotis infusa) își iau zborul pentru a începe o călătorie extraordinară: o migrație de 1.000 de kilometri, îndreptându-se spre peșterile reci și întunecate ale Alpilor australieni. Scopul lor? Să scape de căldura sezonului uscat adăpostindu-se în peșteri naturale, unde vor rămâne latente până în toamnă. Dar ceea ce îi fascinează pe oamenii de știință nu este doar distanța pe care o parcurg. Este incredibila lor capacitate de a se orienta. Cum reușesc aceste insecte, ale căror creiere sunt mai mici decât un bob de orez, să își găsească drumul, fără niciun antrenament, către o peșteră pe care nu au mai văzut-o niciodată? Răspunsul s-ar putea afla în stele.
De câțiva ani, cercetătorii știu că moliile Bogong folosesc câmpul magnetic al Pământului ca busolă internă. Această abilitate este împărtășită și cu alte animale migratoare, cum ar fi păsările și țestoasele marine. Dar această „busolă magnetică” singură nu poate explica totul: este supusă unor perturbări, în special în timpul erupțiilor solare sau al anomaliilor locale ale câmpului magnetic al Pământului. Mai mult, aceste perturbări sunt uneori suspectate în cazul eșuărilor în masă de balene. Prin urmare, oamenii de știință au dorit să exploreze o altă cale: ce s-ar întâmpla dacă Bogong ar folosi cerul înstelat pentru a se orienta?
Pentru a testa această ipoteză, o echipă de cercetători condusă de profesorul Eric Warrant (Universitatea Lund, Suedia) a recreat un cer nocturn într-un planetariu experimental. Fluturii captivi au fost testați în acest mediu vizual ultra-realist, lipsit de influențe magnetice. Rezultatul? Când harta stelară era precisă, fluturii au luat direcția migratorie corectă, ca și cum ar fi zburat liber. Dar când poziția stelelor era inversată, se întorceau și zburau în direcția greșită. Experiența este clară: fluturii recunosc cerul nocturn și îl folosesc pentru a se orienta. Cercetătorii cred că fluturii Bogong nu se orientează recunoscând constelațiile, așa cum facem noi. Principalul lor punct de referință este banda luminoasă a Căii Lactee, clar vizibilă în emisfera sudică. Mai precis, Nebuloasa Carina, o regiune deosebit de luminoasă a galaxiei noastre.
Studiul, care a fost publicat în Nature, a arătat, de asemenea, că anumiți neuroni din creierul fluturilor sunt sensibili în mod special la această bandă luminoasă. Datorită ochilor lor, care le oferă o vedere panoramică asupra cerului, își pot determina orientarea fără a fi nevoie să „privească în sus”.
Ceea ce face ca această descoperire să fie și mai remarcabilă este simplitatea aparentă a creierului fluturilor Bogong. Cu mai puțin de o zecime din dimensiunea unui bob de orez, acesta este totuși capabil să integreze informații complexe din vedere, câmpul magnetic al Pământului și diverse inputuri senzoriale. Și acest lucru este valabil pentru insectele care fac această călătorie o singură dată în viață. După ce se întorc în zonele joase pentru a se reproduce, fluturii mor. Descendenții lor, nevăzuți niciodată peșterile, trebuie să-și găsească drumul înapoi singuri, precum navigatorii stelari.
Din păcate, această realizare naturală este pusă în pericol de activitatea umană. În orașe precum Canberra, luminile artificiale atrag și dezorientează Bogong-ii, uneori în număr spectaculos. Contrar credinței populare, ei nu confundă aceste lumini cu Luna, ci sunt deranjați pentru că încearcă să țină cerul deasupra lor. Drept urmare, înconjoară felinarele și epuizează. Și aceasta nu este singura amenințare. În 2016, o secetă extremă a provocat o scădere de 99% a populației lor, punând în pericol speciile care se hrănesc cu ei, cum ar fi micul oposum pigmeu de munte. De atunci, fluturii și-au revenit încet, dar încălzirea globală face ca aceste evenimente să fie din ce în ce mai frecvente.
Migrația Bogong-ilor nu este doar o realizare entomologică. Este, de asemenea, un miracol al ingineriei evolutive, o dovadă că până și cele mai mici creiere pot conține hărți cerești complexe. Într-o lume în care insectele dispar rapid, este o lecție de umilință – și poate o invitație de a privi stelele.
Poll: De ce migrația moliilor Bogong este atât de fascinantă?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply