Aceste unelte din lemn vechi de 300.000 de ani ne schimbă viziunea asupra primilor locuitori ai Asiei de Est

Arheologii au considerat mult timp că Asia de Est, în timpul Paleoliticului Mijlociu, nu a cunoscut progresele tehnologice semnificative observate în Europa. Cu toate acestea, descoperirea recentă a unei colecții excepționale de unelte din lemn, vechi de aproximativ 300.000 de ani, în sud-vestul Chinei, contestă această idee. Aceste obiecte, lucrate pentru recoltarea plantelor, demonstrează nu doar o sofisticare tehnică remarcabilă, ci și un stil de viață bazat în mare parte pe cules – o strategie adaptată mediilor subtropicale. Această descoperire ne invită să reconsiderăm istoria populațiilor umane arhaice și, în special, rolul denisovanilor – acești veri misterioși ai oamenilor moderni.

Situl Gantangqing, situat într-o zonă lacustră din sud-vestul Chinei, a scos la iveală 35 de obiecte din lemn ce prezintă urme clare de fabricație și utilizare umană. Spre deosebire de rarele artefacte din lemn cunoscute din Pleistocen – în general arme de vânătoare – aceste unelte erau dedicate recoltării: bețe de săpat, cârlige, lame cu muchii curbate etc. Scopul lor era clar: facilitarea extragerii tuberculilor, rădăcinilor și bulbilor, precum și culesul fructelor și nucilor. Datarea precisă, bazată pe analiza mineralelor din sedimentele înconjurătoare, plasează fabricarea acestor unelte între 361.000 și 250.000 de ani în urmă. Starea lor excepțională de conservare dezvăluie o măiestrie elaborată, cu suprafețe netezite și urme clare de prelucrare. Predominanța pinului ca materie primă sugerează o alegere atentă a resurselor naturale. Această descoperire, prezentată în revista Science, este cu atât mai valoroasă cu cât lemnul se degradează rapid și lasă rareori urme în arhiva arheologică – ceea ce face din Gantangqing un sit unic pentru înțelegerea tehnologiei acestei epoci.

Uneltele din lemn de la Gantangqing reflectă o adaptare alimentară centrată pe resursele vegetale ale malurilor lacului. Spre deosebire de Europa paleolitică, unde vânătoarea de mamifere mari domina economia, hominizii din această regiune par să fi exploatat planificat tuberculi, fructe și nuci. Această specializare implică o cunoaștere detaliată a ciclurilor sezoniere, planificarea vizitelor la locurile de recoltare și capacitatea de a crea unelte adaptate. Astfel de comportamente reflectă un stil de viață organizat și o inteligență practică în gestionarea resurselor. Cercetătorii subliniază că această strategie alimentară era bine adaptată unui mediu subtropical bogat, unde plantele reprezentau o sursă fiabilă și abundentă de hrană. Descoperirea contribuie la lărgirea înțelegerii noastre asupra modului în care populațiile umane timpurii s-au adaptat la medii diverse și demonstrează că diversitatea culturală și tehnologică era mult mai mare decât s-a presupus anterior.

Identitatea celor care au fabricat aceste unelte rămâne deschisă, dar profesorul Bo Li și echipa sa sugerează că denisovanii sunt cei mai probabili candidați. Ipoteza se bazează pe descoperirea recentă a unor fosile denisoviene în mai multe regiuni din Asia de Est – inclusiv celebra fosilă Harbin, veche de peste 150.000 de ani – dar și pe Platoul Tibetan și în Laos. Denisovanii, mult timp trecuți cu vederea, sunt astăzi recunoscuți ca o ramură umană soră a neanderthalienilor, împărtășind cu aceștia abilități cognitive și tehnologice avansate. Ei produceau unelte sofisticate din piatră, iar fabricarea acestor instrumente complexe din lemn oferă o nouă dovadă a ingeniozității lor. Descoperirea contestă ideea că denisovanii sau alte populații din Asia de Est erau mai puțin dezvoltate tehnologic decât contemporanii lor europeni. Dimpotrivă, arată că aceștia s-au adaptat cu succes la mediul local, dezvoltând tehnologii perfect calibrate la nevoile și resursele disponibile.

Uneltele de la Gantangqing ne extind perspectiva asupra diversității stilurilor de viață hominide în preistorie. Ele ilustrează faptul că evoluția umană nu a urmat o singură cale, ci mai degrabă multiple traiectorii, modelate de mediu și de resursele disponibile. În timp ce Europa antică era marcată de vânătoare și de exploatarea mamiferelor mari, Asia de Est ne arată o altă formă de ingeniozitate – bazată pe cules și pe fabricarea de unelte din lemn. Această descoperire subliniază rolul esențial al mediului în modelarea culturilor umane și demonstrează capacitatea de adaptare a populațiilor preistorice. Mai mult, ea deschide noi perspective pentru studierea interacțiunilor dintre diferite specii umane – în special denisovanii, neanderthalienii și Homo sapiens – și capacitatea lor comună de a inova în fața unor provocări variate.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România