Suferiți de aceste tulburări neurologice? Ar trebui să dați vina pe această specie umană străveche

Durerile de cap cronice, amețelile, tulburările de echilibru și vederea încețoșată afectează milioane de oameni din întreaga lume. Deși aceste simptome sunt adesea atribuite unor cauze clasice – de mediu sau neurologice – o ipoteză recentă deschide o pistă neașteptată: ele ar putea fi legate de moștenirea genetică lăsată de verii noștri îndepărtați, neanderthalienii. Asta sugerează un studiu realizat de Kimberly Plomp și colegii săi de la Universitatea din Filipine Diliman, publicat în revista Evolution, Medicine, and Public Health. Cercetarea se concentrează pe o afecțiune numită malformație Chiari de tip 1, o anomalie structurală a craniului care afectează aproximativ 1 din 100 de persoane. Potrivit autorilor, forma craniului indivizilor cu această afecțiune seamănă izbitor cu cea a neanderthalienilor – ceea ce ar putea indica o origine evolutivă surprinzătoare.

Malformația Chiari de tip 1 este o condiție în care partea inferioară a creierului – cerebelul – protrudează anormal în canalul spinal. Această configurare comprimă zona respectivă și provoacă o gamă largă de simptome: dureri de cap severe, amețeli, amorțeală, deficiențe de vedere sau de auz și chiar dificultăți motorii. Deși forma este considerată benignă, efectele sale asupra calității vieții pot fi profunde. De ani buni, cercetătorii sunt intrigați de structura atipică a craniului în aceste cazuri. Pentru a înțelege mai bine originea malformației, echipa lui Plomp a analizat tomografii ale 46 de adulți diagnosticați cu Chiari I, comparându-le cu cele ale unui grup de control format din 57 de persoane sănătoase. Din aceste date, au construit modele 3D detaliate ale structurii craniene.

Rezultatul? Craniile afectate de malformație au o bază mai plată și mai scurtă, cu un os occipital (partea posterioară a craniului) vizibil redus. Această morfologie lasă mai puțin spațiu la joncțiunea dintre craniu și măduva spinării – o configurație care favorizează alunecarea cerebelului în canalul vertebral.

Dar studiul nu s-a oprit aici. Cercetătorii au extins analiza comparând aceste cranii moderne cu cele ale mai multor specii umane arhaice: Homo sapiens, Homo erectus, Homo heidelbergensis și Homo neanderthalensis. Aici lucrurile devin cu adevărat interesante. Forma bazei craniene a pacienților cu malformație Chiari 1 seamănă remarcabil cu cea a neanderthalienilor, în timp ce craniile persoanelor din grupul de control se aliniază mai bine cu anatomia tipică a Homo sapiens modern.

Această asemănare sprijină ceea ce cercetătorii numesc „ipoteza introgresiunii arhaice” – ideea că anumite trăsături anatomice, inclusiv cele patologice, observate la oamenii moderni ar putea fi moștenite din încrucișările genetice cu specii umane dispărute. Se știe că persoanele de origine non-africană au între 1 și 2% ADN neanderthalian în genomul lor, o moștenire a hibridizărilor care au avut loc acum aproximativ 50.000 de ani.

Potrivit autorilor, datele sprijină o posibilă origine neanderthaliană a malformației Chiari I, dar nu confirmă pe deplin ipoteza. Asemănările anatomice sunt impresionante, dar dovezile genetice directe lipsesc – cel puțin pentru moment. Următorul pas în cercetare va fi secvențierea genomului pacienților pentru a căuta tronsoane specifice de ADN moștenite de la neanderthalieni. Dacă astfel de secvențe vor fi identificate, ipoteza ar putea fi validată, iar acest lucru ar deschide calea pentru diagnostic precoce și noi abordări terapeutice.

Dincolo de aspectul medical, studiul ridică o întrebare fascinantă: în ce măsură suntem încă influențați de trecutul nostru evolutiv? Ideea că trăsături ale speciei umane de acum zeci de mii de ani pot continua să modeleze biologia noastră actuală este un memento că moștenirea genetică nu este întotdeauna favorabilă. Adaptări utile într-un mediu preistoric – precum un craniu robust, adaptat unui stil de viață fizic solicitant – pot deveni dezavantaje într-un context modern, unde creierul nostru mai mare și postura verticală continuă cer o altă arhitectură craniană.

În cele din urmă, studiul ne sugerează că unele dintre durerile noastre de astăzi ar putea fi, la propriu, ecouri din epoca de piatră. Un trecut tăcut, dar persistent – scris în genele noastre.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România