„Este ca și cum ai aștepta autobuzul. Aștepți unul și apoi vin trei deodată.”
Trei misiuni științifice, în valoare de aproape 1,6 miliarde de dolari, au fost încărcate pe o rachetă SpaceX Falcon 9 pentru lansare miercuri, având ca destinație o orbită situată la aproape un milion de mile de Pământ, pentru a măsura fluxul supersonic de particule încărcate emanate de Soare.
Una dintre misiuni, aparținând Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA) din SUA, va transmite observații în timp real ale vântului solar pentru a oferi avertismente precoce privind furtunile geomagnetice care ar putea afecta rețelele electrice, comunicațiile radio, navigația GPS, călătoriile aeriene și operațiunile satelitare.
Celelalte două misiuni aparțin NASA, având obiective de cercetare care includ studiul graniței dintre Sistemul Solar și spațiul interstelar, precum și observarea stratului atmosferic exterior al planetei noastre, rar văzut.
Toate cele trei nave spațiale au fost montate în vârful rachetei Falcon 9 pentru decolare la ora 7:30 dimineața EDT (11:30 UTC) de miercuri, de la Centrul Spațial Kennedy al NASA din Florida. Racheta a urmat o traiectorie spre est de pe Coasta Spațială a Floridei, și-a desprins primul etaj reutilizabil al propulsorului pentru o aterizare în larg, apoi a activat motorul etapei superioare de două ori pentru a propulsa trio-ul de misiuni în spațiul adânc.
La câteva minute după aceea, fiecare dintre navele spațiale s-a separat de Falcon 9 pentru a începe o călătorie de mai multe luni către locațiile lor de observație în orbitele halo din jurul punctului Lagrange L1, un punct de echilibru gravitațional situat la aproximativ 900.000 de mile (1,5 milioane de kilometri) de Pământ spre Soare. Atracția combinată a Pământului și a Soarelui în această locație oferă o regiune stabilă pentru operarea sateliților și un loc bun pentru instrumentele științifice solare.
Misiunea principală lansată miercuri se numește Sonda pentru Cartografierea și Accelerarea Interstelară (IMAP). Nava spațială IMAP, stabilizată prin rotație, are forma unei gogoși, cu un diametru de aproximativ 8 picioare (2,4 metri) și 10 instrumente științifice orientate atât către Soare, cât și către marginea heliosferei, bula magnetică în formă de lacrimă suflată în exterior de vântul solar.
La marginea heliosferei, vântul solar se întâlnește cu mediul interstelar, gazul, praful și radiațiile din spațiul dintre stele. Această frontieră rămâne puțin înțeleasă în știința spațială, dar este importantă deoarece heliosfera protejează Sistemul Solar de razele cosmice galactice dăunătoare.
„IMAP este o misiune de premiere”, a declarat Nicky Fox, administrator asociat al directoratului de misiuni științifice al NASA. „Va fi prima navă spațială dedicată cartografierii limitei exterioare a heliosferei, o parte esențială în puzzle-ul heliofizicii despre influența Soarelui asupra Sistemului nostru Solar. Pentru aceasta, IMAP se va roti la fiecare 15 secunde pentru a măsura invizibilul folosind un set extrem de complet de instrumente revoluționare.”
În timpul fiecărei rotații, senzorii IMAP vor colecta tot felul de particule: ioni care călătoresc cu 1 milion de mile pe oră în vântul solar, particule de praf interstelar și n
Poll: Care dintre cele trei misiuni spațiale lansate recent consideri că este cea mai interesantă și importantă pentru înțelegerea spațiului cosmic?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply