Arheologii care au efectuat săpături într-un cimitir medieval din Danemarca au dezvăluit mormintele a 77 de persoane, primele creștine din regiune, care, se pare, păstrau încă și credințe păgâne.
În centrul orașului Aarhus, pe Peninsula Iutlanda din Danemarca, cercetătorii au scos la lumină 77 de schelete datând de aproximativ 900 de ani în urmă, în timpul săpăturilor efectuate la situl Bisericii Sfântul Olaf (Sankt Olufs Kirke în daneză), pregătind terenul pentru lucrări de construcție.
Mads Ravn, liderul proiectului și arheolog la Muzeul Moesgaard din Aarhus, a comunicat că zona excavată este mult mai mică decât cimitirul bisericii propriu-zise, sugerând că multe alte schelete ar putea fi îngropate sub străzile și clădirile moderne din apropiere.
Declarațiile traduse de la muzeu menționează descoperirea a „peste 50” de schelete, însă Ravn confirmă că numărul final, la încheierea săpăturilor din 30 octombrie, a fost de 77.
Deși există indicii puternice că persoanele înmormântate erau creștine, este posibil ca unele dintre ele să fi păstrat credințe păgâne nordice, a adăugat el.
„Aceste schelete rare ne oferă o oportunitate unică de a învăța mai multe despre viețile, bolile și credințele primilor locuitori din Aarhus – și despre rolul patrimoniului cultural creștin în dezvoltarea orașului,” a explicat Ravn.
Site-ul Sfântul Olaf este cel mai vechi loc creștin descoperit în Aarhus, indicând înflorirea creștinismului pe măsură ce păgânismul nordic și era vikingilor se sfârșeau în 1066, conform declarațiilor.
Surse scrise din acea perioadă relatează că Biserica Sfântul Olaf din Aarhus a fost abandonată după ce structura „corului” s-a prăbușit în 1548, în timpul unor vânturi puternice în duminica dinaintea Miercurii Cenușii.
Totuși, sursele menționează și că biserica a fost construită în secolul al XII-lea și a fost numită după regele norvegian al secolului al XI-lea, Olav Haraldsson, născut păgân, dar devenit sfânt creștin după convertire.
Majoritatea danezilor erau păgâni nordici înainte de convertirea la creștinism în jurul secolului al X-lea.
Arheologii cred că unele persoane din Danemarca acelui timp încă păstrau credințe păgâne nordice, chiar dacă se declarau creștini.
Cimitirele păgâne din Danemarca erau adesea situate la câțiva kilometri de așezările lor, dar creștinii preferau să fie îngropați pe „pământ sacru” al unei biserici, cum ar fi cea a Sfântului Olaf, care, în acest caz, era aproape de centrul orașului.
În plus, înhumările creștine aveau de obicei foarte puține bunuri funerare, spre deosebire de numeroasele obiecte găsite în mormintele din Epoca Vikingă.
Poll: Ce credințe credeti ca ar fi putut păstra unele dintre persoanele înmormântate la Biserica Sfântul Olaf din Danemarca în timp ce se declarau creștini?






























Leave a Reply