Secvențierea ARN-ului unei creaturi străvechi ne deschide o nouă fereastră către viața dispărută. Mamutul lânos cunoscut sub numele de Yuka, conservat în permafrostul siberian timp de aproximativ 40.000 de ani, a fost descoperit în 2010 de căutătorii locali de colți. Aceștia l-au predat rapid oamenilor de știință, care au fost impresionați de nivelul său excepțional de conservare, păstrând pielea, țesuturile musculare și chiar părul roșiatic intact. Cercetările ulterioare au indicat că, deși clonarea completă era imposibilă, ADN-ul lui Yuka era într-o condiție atât de bună încât unele nuclee celulare puteau începe o activitate limitată când erau plasate în ovule de șoarece.
Recent, o echipă de cercetători a reușit să secvențieze ARN-ul lui Yuka, o realizare considerată odată imposibilă. Cercetătorii de la Universitatea din Stockholm au măcinat cu grijă bucăți de mușchi și alte țesuturi de la Yuka și de la alți nouă mamuți lânoși, folosind tratamente chimice speciale pentru a extrage fragmentele rămase de ARN, care în mod normal sunt considerate mult prea fragile pentru a supraviețui chiar și câteva ore după moartea unui organism. Metodele de manipulare a ARN-ului, adaptate pentru moleculele antice fragmentate, le-au permis să exploreze informații anterior inaccesibile, inclusiv care gene erau active când Yuka a murit. În ultimele momente de panică ale creaturii, mușchii săi se tensionau și celulele semnalizau stres – un detaliu poate nu atât de surprinzător, având în vedere că se crede că Yuka a murit ca urmare a unui atac de leu de peșteră.
Este un nivel de detaliu excepțional, pe care oamenii de știință nu-l pot obține doar prin analizarea ADN-ului. „Cu ARN-ul, poți accesa biologia reală a celulei sau țesutului care se întâmpla în timp real în ultimele momente de viață ale organismului,” a declarat Emilio Mármol, cercetătorul care a condus studiul. „Studiind doar ADN-ul poți obține multe informații despre întreaga istorie evolutivă și ascendența organismului studiat. Obținând acest strat fragil și adesea uitat al biologiei celulare în țesuturi/specimene vechi, poți vedea pentru prima dată întregul proces al vieții (de la ADN la proteine, cu ARN ca mesager intermediar).”
Combinând analiza ADN și ARN, cercetătorii au descoperit că, deși Yuka este de obicei descris ca o femelă juvenilă pe baza inspecției anatomiei externe, este de fapt un mascul. Ambele molecule conțineau secvențe derivate din cromozomul Y, prezent doar la masculi.
„Fie că acest lucru înseamnă că examenul anatomic inițial a fost greșit, fie că Yuka este într-adevăr un mascul XY genetic, dar din cauza unei probleme de dezvoltare – organele sale genitale au rămas într-o formă feminizată – nu putem spune cu certitudine,” a adăugat Mármol. „Datele noastre nu au găsit nicio dovadă care să susțină dezvoltarea afectată a organelor genitale, așa că răspunsul rămâne neclar și merită investigații suplimentare.”
Poll: Care este genul real al mamutului lânos Yuka conform secvențierii ARN-ului său?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply