Noua misiune Starship a SpaceX este un pas esențial pentru realizarea unor misiuni spațiale mai ambițioase în viitor.
Versiunea îmbunătățită a booster-ului Super Heavy, destinată să lanseze următoarea misiune Starship, a finalizat cu succes testele de rezistență criogenică. Aceste teste reprezintă un progres semnificativ, mai ales după ce booster-ul anterior al companiei a fost distrus în urma unor teste similare.
SpaceX a anunțat acest succes printr-o postare pe rețelele de socializare marți: „Operațiunile de crioproof pentru booster-ul Super Heavy V3 s-au încheiat cu succes. Această campanie de mai multe zile a testat sistemele redesenate de propulsie ale booster-ului și rezistența sa structurală.”
Echipele de la sol de la baza Starbase din Texas au transportat booster-ul de oțel inoxidabil, înalt de 72,3 metri, de la fabrica sa până la locația de testare Massey, aflată la câțiva kilometri distanță. Inițial, echipa de test a efectuat un test de presiune asupra rachetei la temperaturi ambientale, apoi a încărcat de patru ori azot lichid super-rece în rachetă pe parcursul a șase zile, supunând booster-ul la cicluri repetate de termalizare și presurizare. Azotul a fost folosit ca substitut pentru metanul criogenic și oxigenul lichid care vor umple tancurile de propulsie ale booster-ului în ziua lansării.
Testul de rezistență este notabil deoarece îi apropie pe ingineri de lansarea primului zbor de test al unei versiuni îmbunătățite a mega-rachetei SpaceX, denumită Starship V3 sau Block 3. Versiunea anterioară, Starship V2, a fost lansată de cinci ori anul trecut, dar primele trei zboruri de test au eșuat. Ultimele două zboruri și-au atins obiectivele, iar compania a trecut la versiunea V3.
Booster-ul Super Heavy care fusese inițial asignat pentru primul zbor de test Starship V3 a eșuat în timpul unui test de presiune în noiembrie. Tancul de oxigen lichid al rachetei a rupt sub presiune, iar SpaceX a renunțat la acel booster și a trecut la următorul din serie – Booster 19. Acest vehicul Super Heavy pare să fi trecut cu brio testele de stres, și a fost returnat la fabrică luni dimineața. Acolo, tehnicienii vor monta 33 de motoare Raptor în partea inferioară a rachetei și vor instala aripioarele de ghidaj ale booster-ului.
Aceste componente sunt diferite față de Starship V2. Motoarele Raptor care vor debuta pe Starship V3 produc mai multă tracțiune și includ modificări pentru a îmbunătăți fiabilitatea, conform SpaceX. Motoarele Raptor 3 sunt mai ușoare, cu conducte și senzori integrați în structura principală a motorului, eliminând necesitatea scuturilor termice autoconținute între motoarele de la baza rachetei.
Noul design al booster-ului utilizează doar trei aripioare de ghidaj, nu patru, pentru a asigura controlul în timpul coborârii. Suprafețele aerodinamice ajută la stabilizarea rachetei în timp ce aceasta revine pe Pământ pentru recuperare. Inelul de stagiu fierbinte de la partea superioară a noii versiuni a booster-ului Super Heavy este integrat cu racheta pentru a permite reutilizarea acesteia. Inelul a fost aruncat și pierdut în zborurile anterioare ale Starship.
După ce își primește motoarele și aripioarele de ghidaj, booster-ul Super Heavy va fi transportat la rampa de lansare de la Starbase. Echipa de lansare SpaceX îl va încărca cu metan și oxigen lichid pentru un test de aprindere a celor 33 de motoare.
Sursa: Ars Technica
Poll: Care este cea mai importantă îmbunătățire adusă booster-ului Super Heavy pentru realizarea misiunilor spațiale viitoare?


Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România


























Leave a Reply