5
(2)

Pentru câteva generații de cercetători, ingineri și pasionați de astronautică, numele lui Marius-Ioan Piso a fost aproape inseparabil de ideea că România poate avea un loc al ei în explorarea spațiului. Fizician, constructor de instituții și unul dintre oamenii care au introdus România în Agenția Spațială Europeană, Marius-Ioan Piso a murit în seara zilei de 16 august 2026, la vârsta de 72 de ani.

„Este o mare pierdere pentru astronautica națională și internațională, pentru noi toți”, a scris Dumitru-Dorin Prunariu, primul cosmonaut român, anunțând dispariția sa. Potrivit mesajului său, Marius-Ioan Piso a murit în urma unui atac cerebral. Avea 72 de ani.

Există oameni care conduc instituții și există oameni ale căror biografii ajung să se confunde cu instituțiile pe care le-au construit. Pentru cercetarea spațială românească, Marius-Ioan Piso  a fost unul dintre acești oameni.

Născut la 7 ianuarie 1954, Marius-Ioan Piso a absolvit Facultatea de Fizică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, în 1982. Și-a început cariera la Institutul de Cercetări Electrotehnice din București, lucrând în domeniul senzorilor inerțiali, iar preocupările sale științifice aveau să se întindă de la teoria relativității generale și gravitație până la detecția undelor gravitaționale, tehnologia sateliților și teledetecție. Și-a obținut doctoratul în fizică teoretică în 1994, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Moștenirea științifică a lui Marius Piso (1954–2026) nu poate fi măsurată doar în lucrări științifice și brevete. În anii în care România încerca să-și reconstruiască instituțiile științifice după 1990, Piso s-a numărat printre oamenii care au pus bazele Agenției Spațiale Române. De numele său se leagă înființarea ROSA în 1991, transformarea acesteia într-o instituție independentă câțiva ani mai târziu, dezvoltarea Institutului de Științe Spațiale și, mai ales, apropierea sistematică a României de Agenția Spațială Europeană.

A devenit director executiv al ROSA în 1995 și avea să conducă instituția timp de aproape trei decenii. Probabil cea mai importantă fotografie a carierei sale este din 20 ianuarie 2011, la București, când Marius-Ioan Piso și directorul general al Agenției Spațiale Europene, Jean-Jacques Dordain, semnau acordul de aderare a României la Convenția ESA. După ratificarea acordului, la 22 decembrie 2011, România devenea oficial cel de-al 19-lea stat membru al Agenției Spațiale Europene. Prin acest acord, universitățile, institutele și companiile românești căpătau acces la una dintre cele mai avansate infrastructuri științifice și tehnologice ale lumii, iar cercetători și ingineri români puteau intra în proiecte europene.

Marius-Ioan Piso: Omul care a construit României un drum spre spațiu
Marius-Ioan Piso și Jean-Jacques Dordain, directorul general al ESA, la semnarea acordului de aderare a României la Convenția Agenției Spațiale Europene, București, 20 ianuarie 2011. Foto: Romanian Space Agency / ESA

Aceasta este, probabil, partea cea mai importantă a moștenirii lui Marius Piso. El a înțeles că spațiul nu înseamnă numai explorare. Înseamnă comunicații, observația Pământului, meteorologie, navigație, securitate, industrie, educație și, în cele din urmă, capacitatea tehnologică a unei țări. De aceea, a insistat asupra construirii unei infrastructuri spațiale românești și asupra integrării cercetării autohtone în programele ESA. România a ajuns astfel să participe la misiuni și programe precum Cluster, Herschel, Planck, SOHO sau Gaia și, mai târziu, la dezvoltarea capacităților europene de supraveghere a spațiului și apărare planetară.

Activitatea sa a depășit cu mult granițele țării. Marius-Ioan Piso a reprezentat România timp de decenii în organismele internaționale ale domeniului spațial și a ajuns să prezideze Comitetul ONU pentru Utilizarea Pașnică a Spațiului Extraatmosferic – COPUOS, unul dintre cele mai importante foruri ale diplomației spațiale mondiale. În 2021 conducea cea de-a 64-a sesiune a Comitetului, iar delegațiile internaționale îi recunoșteau oficial rolul de președinte.

A fost foarte activ și după plecarea de la conducerea ROSA. În 2026 era vicepreședinte al Academiei Internaționale de Astronautică, responsabil de publicații și comunicare. În martie a participat la reuniunea Board of Trustees al IAA de la Paris, iar în luna iunie a reprezentat Academia la reuniunea COPUOS de la Viena.

În 2017, Uniunea Astronomică Internațională a atribuit asteroidului 10466 numele Marius-Ioan, în onoarea activității sale. Corpul ceresc, descoperit în 1981, are aproximativ 2,6 kilometri în diametru și parcurge o orbită în jurul Soarelui în aproximativ 1.301 zile.

Cititorii revistei Știință & Tehnică l-au întâlnit de multe ori vorbind despre asteroizi, despre supravegherea spațiului sau despre riscurile unei lumi din ce în ce mai dependente de infrastructura aflată deasupra atmosferei. În 2011, la București, participa alături de astronautul Apollo Rusty Schweickart și Dumitru Prunariu la una dintre primele dezbateri publice importante din România despre apărarea planetei împotriva asteroizilor.

Unsprezece ani mai târziu, după ce sonda americană DART lovise intenționat asteroidul Dimorphos în primul test real de deviere a unui corp ceresc, Piso sublinia pentru publicul român un lucru pe care îl urmărea de ani de zile: România devenise parte a efortului internațional de apărare planetară.

Alexandru Mironov îl numea cândva, într-un articol din Știință & Tehnică, „șeful clasei” atunci când venea vorba despre Spațiu. Formula, spusă atunci cu zâmbet, capătă astăzi o altă greutate.

Pentru noi, cei de la Știință & Tehnică, Marius Piso nu a fost numai numele de pe ușa unei instituții. A fost unul dintre oamenii pe care i-am întâlnit de-a lungul anilor acolo unde încercam și noi să ducem știința către public: la conferințe, dezbateri și la Astrofest. În 2021, pe scena festivalului, vorbea oamenilor despre un subiect cu un titlu aproape copilăresc și, tocmai de aceea, perfect: „Cum ajungem cosmonauți?”

Poate că aceasta este imaginea cu care merită să încheiem. Un om de știință în fața unor copii și adulți care privesc spre cer, încercând să le explice că spațiul nu este atât de departe pe cât pare. Marius-Ioan Piso a petrecut o bună parte din viață încercând să micșoreze această distanță pentru România.

Drum bun printre stele, domnule Piso!

Poll: Ce realizare a lui Marius-Ioan Piso consideri că a avut cel mai mare impact asupra spațiului românesc și internațional?





Formular 230 Asociatia Science&Technology

Cât de util a fost acest articol pentru tine?

Dă click pe o steluță să votezi!

Medie 5 / 5. Câte voturi s-au strâns din 1 ianuarie 2024: 2

Nu sunt voturi până acum! Fii primul care își spune părerea.

Întrucât ai considerat acest articol folositor ...

Urmărește-ne pe Social Media!

Ne pare rău că acest articol nu a fost util pentru tine!

Ajută-ne să ne îmbunătățim!

Ne poți spune cum ne putem îmbunătăți?

Marius-Ioan Piso: Omul care a construit României un drum spre spațiu

Jurnalist de televiziune, mediator și organizator de evenimente, Adrian coordonează Atelierele Știință & Tehnică.
Este președintele Asociației Science & Technology; organizatorul AstroFest, Sci+Fi Fest, al Caravanei Știință & Imaginație.
A susținut înființarea cluburilor STEAM în 200 de licee și este neobosit în promovarea evenimentelor care popularizează știința.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Rating