Imaginează-ți că te afli pe insula Hawaii și asculți pământul cum foșnește sub tălpi, crescând vizibil, zi după zi. Cu puțin timp înainte ca fântânile uriașe de lavă să izbucnească la suprafață, solul vulcanic se umflă cu aproape jumătate de metru pe zi. Este un spectacol al naturii pe cât de fascinant, pe atât de misterios.
De obicei, vulcanii alimentați de așa-numitele „hotspot-uri” — zone fierbinți din adâncul Pământului — se manifestă relativ blând. Lava curge încet, iar localnicii pot să se retragă în siguranță. Totuși, uneori, ca în Hawaii, Islanda sau la Etna, natura lasă modestia deoparte și aruncă în aer adevărate fântâni de lavă, ce pot ajunge la sute de metri înălțime.
Ce face ca aceste erupții să fie atât de explozive? Deși răspunsul complet încă ne scapă, ultimele erupții de la vulcanul Kilauea ne-au oferit indicii prețioase. Cercetătorii de la Institutul Geologic al Statelor Unite (USGS) au urmărit cu atenție fiecare mișcare a vulcanului, folosind o armată de instrumente: de la camere termice și seismometre la senzori de gaze și sisteme de măsurare a deformării solului.
După erupția masivă din 2018, care a golit parțial unul dintre rezervoarele subterane de lavă, Kilauea a început să se umfle din nou. Între 2019 și 2023, solul din vârful vulcanului s-a ridicat tot mai repede, semn că magmă proaspătă se aduna sub suprafață. În 2024, o succesiune de cutremure a anunțat deschiderea unui nou crater, iar o fisură lungă de aproape un kilometru a aruncat lavă până la 160 de metri în aer, timp de 13 ore. Doar o zi mai târziu, a urmat o nouă erupție, iar în lunile ce au urmat au avut loc peste 50 de fântâni de lavă, unele dintre ele depășind 400 de metri înălțime.
Ce am învățat din toate aceste spectacole vulcanice? Poate cea mai importantă descoperire este că putem prezice, într-o oarecare măsură, când vor avea loc aceste fântâni de lavă. Fiecare erupție este urmată de o „dezumflare” bruscă a vârfului vulcanului, semn că rezervorul de magmă s-a golit. Apoi, urmează o perioadă de „umflare” lentă, pe măsură ce magmă nouă se adună din adâncuri. Cercetătorii au observat că, de fiecare dată când înclinarea solului atinge un anumit prag, șansele de erupție cresc semnificativ. Acest model le-a permis să emită alerte cu ceva timp înainte ca lava să țâșnească, chiar dacă nu existau semne seismice clare care să anunțe iminența unei fântâni.
Totuși, chiar dacă putem anticipa „momentul” erupției, mecanismul exact care declanșează aceste fântâni rămâne un puzzle. Presiunea acumulată, compoziția magmei și modul în care gazele se adună sub suprafață sunt piese dintr-un mecanism complex pe care abia începem să-l descifrăm.
Așadar, fântânile de lavă din Hawaii nu sunt doar un spectacol vizual, ci și o invitație la curiozitate. Cu fiecare erupție, natura ne provoacă să înțelegem mai bine forțele care modelează planeta noastră. Cine știe ce alte secrete ne așteaptă sub scoarța Pământului?
Sursa: Ars Technica
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply