Un grup de cercetători de la Harvard a înlocuit o secvență de trei litere cu o alta la nivelul unui întreg genom de E. Coli, utilizând o nouă abordare care permite operarea „corecțiilor” genetice.
Noua metodă, care permite realizarea de modificări precise la nivelul unui întreg genom, utilizând ca model materialul genomic al unei celule vii, a fost dezvoltată de un grup de cercetători de la Harvard Medical School și prezentată recent într-un articol în revista Science. Potrivit oamenilor de știință americani, deși posibilitatea de a modifica genele este cu adevărat revoluționară, are rezultate cu utilitate imediată și potențial nelimitat, cele mai multe instrumente utilizate la ora actuală pentru modificarea ADN-ului sunt lente, costisitoare și greu de manevrat. Astfel, ei s-au concentrat asupra dezvoltării unui instrument de „editare” mai simplu și mai rapid, care să le permită să rescrie genomul unor celule vii folosind echilvalentul genetic a ceea ce într-un program de editare de texte corespunde comenzii „caută și înlocuiește”.
Spre deosebire de un program de computer, „miza nu este însă aceea de a face o copie a ceva ce există, ci de a schimba acel lucru, la nivel funcțional și radical”, a explicat George Church, care a coordonat studiul împreună cu Joe Jacobson. Această schimbare, au precizat cercetătorii, are trei obiective: de a crește funcționalitatea unei celule astfel încât să codifice noi aminoacizi utili; de a introduce măsuri de protecție menite să împiedice contaminarea încrucișată între organisme modificate genetic și varietățile sălbatice și de a stabili o multi-rezistență la rescrierea codului genetic, operată de virusuri.
În instrumentele utilizate pentru cultivarea bacterii, de exemplu în vederea producerii de medicamente sau de energie, virusurile atacă până la 20% din culturi. Prin această abordare, radical diferită de cea convențională care prevede sintetizarea genomului în eprubetă și apoi trasferarea lui în celule, oamenii de știință au substituit în mod sistematic o secvență de trei litere cu o alta într-un genom de E. coli.
După cum au mai explicat autorii studiului, în vreme ce introducerea unor schimbări individuale într-un genom specific poate avea efecte negative dacă o singură alelă nu este poziționată corect, noua tehnică tratează cromozomul precum un model corectabil și capabil de o evoluție în care să poată fi făcute modificări în mai multe grupuri de cromozomi deodată.
Sursa: Le Scienze
