Imaginați-vă roșii suculente, vinete delicios de plinuțe și fructe chiar mai gustoase și mai generoase decât cele pe care le cunoașteți. În timp ce modificarea genetică în agricultură nu este o noutate, o descoperire recentă a cercetătorilor de la Universitatea Johns Hopkins, în colaborare cu Cold Spring Harbor Laboratory, ar putea foarte bine să redefinească viitorul alimentelor noastre. Scufundându-se în inima genomului plantei, acești oameni de știință au descoperit mecanisme necunoscute anterior care deschid calea către o transformare a culturilor agricole care este atât mai precisă, cât și mai eficientă. Deși genetica a făcut posibil deja ca plantele să fie mai rezistente la boli, să le mărească randamentul sau să le prelungească termenul de valabilitate, acest nou studiu marchează un punct de cotitură. Cu o precizie fără precedent datorită tehnologiei CRISPR-Cas9, poreclit foarfece genetice. Această metodă face posibilă modificarea anumitor secvențe de ADN într-o manieră extrem de țintită, ceea ce oferă posibilități până acum de neimaginat.
Cercetătorii s-au concentrat pe o anumită genă, CLV3, care joacă un rol crucial în dimensiunea și forma fructelor. Prin ajustarea unei singure copii a acestei gene, ei au reușit să creeze roșii și vinete mai mari, mai bine structurate, păstrându-și în același timp calitatea și viabilitatea. Prin dezactivarea ambelor copii ale genei, fructele produse au fost deformate și necomercializabile. Această capacitate de a ajusta fin caracteristicile plantelor reprezintă un adevărat salt înainte în comparație cu tehnicile genetice mai vechi. Studiul nu se limitează la roșii și vinete. De fapt, face parte dintr-un proiect mai amplu care își propune să cartografieze genomurile a douăzeci și două de specii din genul Solanaceae, un grup care include și cartofi și ardei. Această abordare globală a făcut posibilă descoperirea unui fenomen evolutiv fascinant: în timp, anumite gene se duplică sau dispar, ceea ce influențează direct caracteristicile plantelor.
Cercetătorii vorbesc despre o abordare pan-genetică. Comparând genomurile diferitelor specii, ei identifică gene comune și descoperă mecanisme evolutive nebănuite. Această metodă ar putea nu numai să îmbunătățească studențele, ci și alte culturi esențiale pentru dieta noastră. După cum explică Katharine Jenike, cercetător la Cold Spring Harbor Laboratory, „A avea acces la secvențele complete ale genomului acestor specii este ca și cum ai avea o hartă a comorilor”. Această hartă genetică face posibilă identificarea genelor cheie responsabile pentru trăsături precum dimensiunea, forma sau perioada de înflorire a plantelor.
Aplicațiile acestei descoperiri, prezentate în revista Nature, sunt numeroase și incitante. Prin ajustarea expresiei anumitor gene s-ar putea obține fructe nu doar mai mari, ci și mai rezistente la boli și mai bine adaptate la condițiile climatice în schimbare. Această descoperire ar putea revoluționa productivitatea agricolă și poate satisface nevoile alimentare în creștere la nivel mondial. Michael Schatz, unul dintre autorii studiului, rezumă bine amploarea descoperirii: „O singură sămânță poate începe o revoluție”. Această propoziție ilustrează modul în care aceste progrese ar putea schimba agricultura prin furnizarea de instrumente pentru a produce mai sustenabil, limitând în același timp utilizarea pesticidelor. Explorând aceste bogății genetice, cercetătorii modelează astfel viitorul agriculturii, o agricultură capabilă să producă fructe și legume mai gustoase, mai hrănitoare și mai bine adaptate provocărilor actuale de mediu. Deși roadele acestei cercetări nu sunt încă pe rafturile noastre, inovația este cu adevărat în desfășurare și ar putea bine să ne redefinim obiceiurile alimentare în bine.
