Un studiu al cercetătorilor italieni de la Universitatea din Ferrara sugerează faptul că neanderthalienii erau capabili să creeze artă, iar un argument în acest sens este folosirea penelor ca ornamente, comportament tipic speciei umane.
Arheologii italieni au ajuns la această concluzie după ce, în septembrie 2009, au început să scoată la lumină, în Grotta di Fumane (Grota fumului) din nordul Italiei, un sit asociat culturii musteriene (cultura oamenilor de neanderthal), mai multe rămășițe ale unor păsări ce nu au nicio valoare culinară. În straturile vechi de 44.000 de ani, cercetătorii au scos la lumină circa 660 de oase de păsări, de la circa 22 de specii diferite, care prezintă urme de tăiere, răzuire și exfoliere realizare cu unelte de piatră. Cele mai multe dintre ele aparțin unor specii extincte sau actuale de vulturi, șoimi, corbi sau porumbei sălbatici, al căror penaj era deosebit de colorat. Faptul că păsările nu aveau valoare culinară susține ipoteza uciderii lor doar pentru penaj.
„Este un fapt cunoscut acela că penele păsărilor au fost folosite ca ornamente în rândul a numeroase societăți umane, în special a amerindienilor sud și nord americani, ca simbol al importanței sociale sau ca simple obiecte decorative”, afirmă Marco Peresani, unul dintre arheologii italieni care au făcut descoperirea din Grotta di Fumane. „Este aproape cert că neanderthalienii foloseau penele vulturilor sau șoimilor pentru a se împodobi cu ele, cu atât mai mult cu cât în peșteră au fost identificate și oase ale unor animale preistorice pe care oamenii de neanderthal le vânaseră pentru a le consuma”, adaugă același Marco Peresani.
În 2010, în prestigioasa publicaţie Proceedings of the National Academy of Sciences a fost făcut public rezultatul unei descoperiri arheologice asemănătoare. În Spania au fost identificate scoici preistorice, vopsite şi atent perforate astfel încât să poată fi purtate ca un colier, o creație veche de aproape 50.000 de ani, fără doar și poate o bijuterie realizată de către neanderthalieni. Ambele descoperiri susțin ipoteza unui Om de Neanderthal mult mai inteligent și capabil de o gândire abstractă decât se crezuse până în prezent.
