În cadrul unui studiu axat pe identificarea regiunilor din creier care se activează atunci când un individ uman se gândește la anumite obiecte, cercetătorii Universității Princeton, din SUA, au reușit să coreleze o serie de cuvinte cu tiparele de activitate cerebrală corespunzătoare, folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) și un program special de computer pentru a descifra gândurile.
Echipa de cercetare de la Princeton a generat o listă cu teme, în limitele cărora mai mulți voluntari studiați s-au gânit la diferite noțiuni, sau cuvinte. Din rezultatele furnizate de tomografiile sub rezonanță magnetică funcțională la care au fost supuși indivizii, a reieșit că termenii asociați aceluiași câmp lexical, deși diferiți, activau zone cerebrale similare.
Odată ce au identificat tiparele de manifestare a activității cerebrale în cazul diferitelor teme, oamenii de știință au devenit capabili, urmărind numai activitatea cerebrală în sine, să extrapoleze, determinând ceea ce o persoană gândea. Spre exemplu, dacă un cercetător identifica tiparele de activitate neuronală corespunzătoare cuvântului „scaun” (lucru stabilit anterior în experiment), el știa atunci că persoana studiată se gândea, în mare, la mobilă.
Indiferent de subiectul la care reflectează mintea unui individ – nu doar obiecte sau concepte, dar și trăiri, planuri sau gânduri cu orientare socială – acesta se reflectă într-un tipar de activitate de-a lungul regiunilor sale cerebrale, susține liderul cercetării Matthew Botvinick, profesor al Departamentului de Psihologie și al Institutului de Neuroștiință din cadrul Universității Princeton.
Momentan, oamenii de știință au dificultăți în a identifica un obiect specific la care se gândește o persoană, deși scopul lor final este, desigur, posibilitatea de a traduce tiparele activității cerebrale în cuvintele exacte care exprimă diferite gânduri. Clinic, o astfel de capabilitate ar putea veni în ajutorul oamenilor cu dizabilități, ce ar deveni astfel apți, poate, să controleze diferite dispozitive și să coordoneze diferite activități prin „puterea gândului”.
Foto: Francisco Pereira/via Universitatea Princeton
