Rechini albi, în pericol de supraîncălzire din cauza schimbărilor climatice

Rechinii albi ar putea fi vulnerabili din punct de vedere fiziologic la încălzirea apelor oceanice, un efect al schimbărilor climatice.

Predominanța rechinilor albi, care a fost un avantaj evolutiv timp de milioane de ani, ar putea deveni curând principalul lor dezavantaj. Acești prădători emblematici ai oceanelor mențin temperaturi corporale mai ridicate decât temperatura apei înconjurătoare și plătesc un preț tot mai mare pentru aceasta. Conform unui nou raport publicat în revista Science, pe măsură ce oceanele se încălzesc din cauza schimbărilor climatice, rechinii se confruntă acum cu riscul unei supraîncălziri potențial fatale.

Mai multe specii mari de ton și rechini, cunoscute sub denumirea de specii “mesoterme” datorită modului în care corpurile lor mențin temperaturi ridicate, necesită mai mult combustibil pentru a-și menține temperatura și, prin urmare, se confruntă cu o “dublă primejdie” a încălzirii oceanelor și a scăderii disponibilității hranei, în principal din cauza pescuitului excesiv. Pe măsură ce temperaturile apei cresc, aceste specii vor fi nevoite să migreze către ape mai reci.

„Dacă ești un rechin, nu poți pur și simplu să mergi la supermarket să cumperi mai multă mâncare,” a explicat Nick Payne, autor principal și profesor asociat la Trinity College Dublin, Irlanda. „Observăm că animalele se deplasează odată cu schimbările climatice în fiecare biotop, pe uscat și în mare; acesta este doar un alt exemplu al acestui mecanism.”

De la puternicii rechini albi din Africa de Sud până la rechinii gulere din Irlanda, aceste mesoterme consumă aproape de patru ori mai multă energie decât omologii lor cu sânge rece, a căror temperatură corporală se aliniază cu cea a apei înconjurătoare. Pe măsură ce oceanele se încălzesc, aceste specii trebuie să încetinească, să își modifice fluxul sanguin sau să se scufunde în ape mai reci, totul în timp ce caută o sursă de hrană în continuă scădere.

Acești pești, care reprezintă un grup rar, constituind mai puțin de 0,1% din viața marină, captează căldura metabolică pentru a-și menține corpurile mai calde decât apa înconjurătoare. Aceasta a fost cheia evolutivă pentru viteze mai mari de înot, prădare îmbunătățită și migrații pe distanțe lungi.

Cu toate acestea, pe măsură ce peștii cresc mai mari, corpurile lor generează căldură mai repede decât pot să o disipeze. Această nepotrivire, determinată de fizica suprafeței și retenția de căldură, declanșează dilema supraîncălzirii în apele mai calde.

Deși unele specii, cum ar fi tonul albastru de Atlantic, pot crește temporar pierderea de căldură sau pot să se scufunde în ape mai reci, habitatele potrivite pentru speciile mesoterme se vor restrânge pe măsură ce porțiuni mai mari din oceane devin insuportabil de calde. Acest lucru se va întâmpla în special în lunile de vară, când rechinii vor experimenta o competiție crescută pentru pradă.

Aceasta va perturba ecosistemele, deoarece mesotermele sunt de obicei prădători de vârf care exercită un control disproporționat asupra speciilor situate mai jos în lanțul alimentar, a explicat Edward Snelling, co-autor și fiziolog la Universitatea din Pretoria.

„Aceste specii sunt împinse mai aproape de limitele lor fiziologice, ceea ce ar putea avea consecințe asupra locurilor unde pot trăi și cum supraviețuiesc,” a spus Snelling într-un comunicat de presă. „Aceste animale funcționează deja cu un buget energetic strâns, iar schimbările climatice le restrâng și mai mult opțiunile.”

Sursa: Ars Technica

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România