Povestea poate părea amuzantă, dar este cât se poate de serioasă: o simplă pisică domestică contribuie astăzi la progresele în virologie. Pepper, o pisică neagră cu păr scurt, își împarte viața cu John Lednicky, virolog la Universitatea din Florida. Vânător pasionat, micul prădător a început să-i aducă stăpânului trofee din împrejurimi – în principal rozătoare. Dacă majoritatea oamenilor le-ar arunca la gunoi, Lednicky le vede ca pe niște oportunități valoroase pentru cercetarea virusurilor emergente.
Totul a început în 2023, când un simplu șoarece lăsat la ușă a permis identificarea unui virus nemaivăzut până atunci în Statele Unite: jeilongvirusul rozătoarelor Gainesville 1. Acest virus face parte dintr-o familie detectată anterior doar în Africa, Asia, Europa și America de Sud. Ce l-a făcut deosebit de interesant este capacitatea sa de a infecta celulele mai multor specii – o caracteristică ce a stârnit îngrijorare printre cercetători, din cauza potențialului zoonotic, adică de a se transmite între specii, inclusiv către om.
Povestea nu s-a oprit aici. Recent, Pepper i-a adus lui Lednicky o scorpie cu coadă scurtă din Everglades, iar analiza acesteia a dus la o altă descoperire: o nouă tulpină virală necunoscută până acum – ortoreovirusul Gainesville tip 3, tulpina UF-1.
Ortoreovirusurile nu sunt necunoscute virologilor. Aceste virusuri au fost identificate la mai multe mamifere – inclusiv la oameni, cerbi cu coadă albă sau lilieci. Deși impactul lor nu este încă pe deplin înțeles, unele tulpini au fost asociate cu cazuri rare de encefalită, meningită sau gastroenterită, în special la copii. Deși nu se cunosc deocamdată implicațiile noii tulpini, descoperirea subliniază importanța monitorizării faunei locale – chiar și prin intermediul prăzii aduse de o pisică domestică.
Emily DeRuyter, autoarea principală a studiului publicat în revista Pathogens, amintește că ortoreovirusurile erau considerate până nu demult virusuri „orfane” – virusuri detectate la oameni sau alte mamifere, dar fără o legătură clară cu vreo boală. Cercetările recente încep însă să pună sub semnul întrebării această clasificare: anumite tulpini ar putea avea un rol patologic, chiar dacă rar.
Cât despre Pepper, ea își continuă nestingherită misiunea felină, fără a prezenta vreun semn de boală. Instinctul său de vânătoare rămâne nealterat, iar Lednicky intenționează să profite în continuare de aceste surprize biologice. Virologul rezumă simplu filosofia sa de cercetare: „Dacă dai peste un animal mort, de ce să nu-l analizezi în loc să-l îngropi? Poți obține o mulțime de informații din el.”
Dincolo de anecdota neobișnuită, această poveste amintește de importanța supravegherii zoonozelor – bolile care pot trece de la animale la oameni. În timp ce mamiferele mari și animalele sălbatice sunt studiate frecvent, rozătoarele și insectivorele rămân adesea ignorate. Dar datorită instinctului de vânătoare al unei simple pisici domestice, știința a mai făcut un pas înainte în descoperirea virusurilor invizibile. Iar când Pepper își aduce mândru prada acasă, nu doar că își onorează stăpânul – ci, fără să știe, contribuie la sănătatea globală.
Poll: Care dintre următoarele opțiuni crezi că ar trebui să fie prioritatea în supravegherea zoonozelor pentru a preveni transmiterea virusurilor la oameni?


Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România





























Leave a Reply