Când ne gândim la fosile jurasice, ne imaginăm de obicei dinozauri maiestuoși sau ferigi antice. Însă o descoperire recentă a zdruncinat această imagine: cea a unui parazit vechi de 165 de milioane de ani, aparținând familiei temute a viermilor cu cap spinos. Numele său: Juracanthocephalus daohugouensis. Și nu este nimic obișnuit.
Această fosilă a fost descoperită dintr-un lac vulcanic antic din zona actuală a Chinei. Caracteristica sa specială? A fost descoperit izolat, fără o gazdă aparentă, ceea ce este extrem de rar pentru un parazit. De obicei, aceste creaturi cu corp moale se fosilizează doar atunci când sunt prinse în interiorul gazdei lor. Aici, Juracanthocephalus a sfidat toate așteptările și a fost remarcabil de bine conservat în afara oricărui organism, în sedimentele fine ale unui lac jurasic. Această situație fără precedent i-a tulburat inițial pe cercetători, după cum explică profesorul Edmund Jarzembowski, coautor al studiului, care a fost publicat în revista Nature. Pentru că nu numai că acest vierme a supraviețuit testului timpului, dar are și o caracteristică anatomică surprinzătoare: fălcile.
Acest detaliu este intrigant: viermii moderni cu cap spinos – paraziți ai peștilor, păsărilor și chiar ai crocodililor – nu au nici gură, nici sistem digestiv. Ei absorb nutrienții direct prin piele. Existența fălcilor la Juracanthocephalus sugerează, așadar, că avea un intestin funcțional, ceea ce l-ar face o formă mult mai „autonomă” decât descendenții săi. Un alt aspect fascinant: cercetătorii au identificat specimenul ca fiind un individ de sex masculin. Ceea ce deschide ușa către alte întrebări: cum arătau femelele? Și mai presus de toate, cine a fost gazda lui?
Deși nu se știe exact la ce animal a trăit acest parazit, paleontologii subliniază că dinozaurii nu au fost cruțați de paraziți. Dovezile fosile atestă deja prezența unor viermi mai mici în intestinele lor. Cu toate acestea, viermii moderni cu cap spinos sunt acum prezenți la speciile înrudite cu dinozaurii, cum ar fi păsările și crocodilii. Prin urmare, nu este absurd să ne imaginăm că Juracanthocephalus a colonizat intestinele unui dinozaur erbivor sau carnivor. Și aceasta nu este singura descoperire neobișnuită din lumea paraziților fosili. Un alt exemplu faimos: un tentacul de tenie fosilizat în chihlimbar, datat acum 99 de milioane de ani. Cum a ajuns un parazit intestinal prins în rășina unui copac? Cercetătorii propun o teorie demnă de un film: gazda sa, poate un rechin sau o pisică de mare, a fost eșuată pe țărm după un fenomen meteorologic extrem. Parazitul ar fi fost apoi expulzat din intestinul său, aruncat pe o creangă și înghețat în rășină. Un sfârșit tragic… dar științific.
Dincolo de anecdotă, descoperirea lui Juracanthocephalus daohugouensis este o descoperire majoră în paleontologia parazitară. Aceasta demonstrează că aceste organisme, deși au corpuri moi și sunt discrete, pot lăsa și urme în registrul fosil. De asemenea, ne încurajează să analizăm evoluția paraziților și relațiile acestora cu gazdele lor de-a lungul veacurilor, inclusiv în epoca dinozaurilor.
Și în timp ce misterul fălcilor sale persistă, profesorul Jarzembowski își continuă cercetările… asupra ciupercilor zombi din perioada Jurasicului și a solitudinii sociale a insectelor preistorice. Da, paleontologia încă are multe surprize de oferit.
Poll: Care credeți că ar fi fost gazda lui Juracanthocephalus daohugouensis?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply