Acest plan șocant al cercetătorilor pentru Enceladus stârnește speranțe… și dileme

Când ne gândim la viața extraterestră, ne imaginăm adesea civilizații avansate sau cel puțin o formă de viață microbiană care evoluează timp de miliarde de ani pe lumi îndepărtate. Dar o nouă propunere științifică pune sub semnul întrebării această viziune: ce-ar fi dacă am deveni „declanșatorii” vieții în altă parte? Cu alte cuvinte, ce-ar fi dacă am fi cei care plantează semințele vieții pe o altă planetă? Aceasta este ideea, la fel de fascinantă pe cât de controversată, prezentată într-un nou studiu publicat în revista Space Policy. În el, cercetătorii sugerează un experiment fără precedent: introducerea microbilor tereștri pe Enceladus, o lună înghețată a lui Saturn, pentru a observa cum s-ar putea dezvolta viața acolo. Un fel de grădinărit interplanetar, cu scopul de a înțelege mai bine mecanismele apariției vieții în Univers.

Enceladus este unul dintre cele mai interesante obiecte din sistemul solar. Acoperită de gheață, această mică lună ascunde sub suprafața sa un ocean global, în care jeturi de apă erup în mod regulat prin crăpături din apropierea polului sud. Aceste gheizere conțin elemente esențiale vieții: apă, carbon organic, săruri, silice… și probabil energie sub formă de izvoare hidrotermale. Cu alte cuvinte, toate condițiile par să fie întrunite pentru ca o formă de viață să existe acolo. Dar dacă, după misiuni de explorare extinse, descoperim că Enceladus este într-adevăr steril? Aici ideea ia o întorsătură îndrăzneață: dacă mediul este locuibil, dar pustiu, de ce să nu introducem în mod deliberat viață?

Scopul nu ar fi crearea unei colonii umane acolo sau chiar „terraformarea” planetei, ci efectuarea unui experiment științific la scară planetară. Injectarea unor microbi selectați și observarea modului în care aceștia interacționează cu mediul de pe Enceladus ne-ar putea oferi o perspectivă unică asupra originilor vieții, în special pe Pământ. Cercetătorii compară acest lucru cu ceea ce s-ar fi putut întâmpla pe Pământul primitiv, acum mai bine de 3,5 miliarde de ani, când un mic grup de organisme a dat naștere treptat întregii biodiversități a Pământului.

Din punct de vedere tehnic, acest proiect ar putea fi fezabil cu tehnologiile actuale. Știm cum să trimitem sonde către Enceladus, iar miniaturizarea încărcăturilor utile ar permite integrarea unor capsule microbiene protejate.  Dar ideea ridică imediat o serie de întrebări etice majore. Ce s-ar întâmpla dacă viața ar exista deja pe Enceladus, dar într-o formă atât de discretă încât nu am detectat-o încă? Avem dreptul să modificăm un ecosistem extraterestru, chiar dacă este steril? Ce s-ar întâmpla dacă, prin introducerea microbilor, am împiedica o formă de viață locală să se dezvolte în mod natural?

Cercetătorii înșiși insistă: această idee nu ar trebui niciodată implementată fără garanții extreme. Ar necesita o certitudine aproape absolută a absenței vieții locale, care, să fim sinceri, este aproape imposibil de stabilit pe deplin astăzi.

Această dezbatere nu se referă doar la Enceladus. Alte lumi potențial locuibile ar putea într-o zi să stârnească tentații similare: Europa, luna înghețată a lui Jupiter, Titan, enigmaticul satelit al lui Saturn sau chiar planete pitice precum Ceres. Cu cât tehnologia noastră avansează mai mult, cu atât vom putea ajunge la aceste lumi, să le studiem… și poate să intervenim acolo. Întrebarea devine atunci: cât de departe suntem dispuși să mergem? Și cu atât mai mult: avem maturitatea etică pentru a rezista tentației de a acționa prea repede sau de a ne juca de-a ucenicul demiurg? Inocularea voluntară a vieții pe o altă planetă este un experiment științific inovator, potențial revoluționar, capabil să ne facă să progresăm înțelegerea biologiei și a evoluției. Dar deschide și o cutie a Pandorei, atât morală, cât și filozofică. Doar pentru că putem face asta… nu înseamnă neapărat că ar trebui.

Știința ne împinge să explorăm, să înțelegem, să mergem mai departe. Dar în tăcerea glacială a unei lumi precum Enceladus, poate că uneori trebuie să știm și să ascultăm, să fim răbdători… și să respectăm.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România