Cu mai bine de un secol un urmă, opt gheare de vultur a fost identificate într-unul dintre cele mai cunoscute situri musteriene din lume, cel de la Krapina, Croația. Reanalizarea acestora, cu ajutorul unor tehnici moderne, a arătat că ghearele nu erau niște simple resturi, ci fuseseră folosite ca bijuterii, se arată într-un studiu publicat în PLOS ONE.
Resturile de obiecte de podoabă preistorice au fost adesea asociate cu Homo sapiens, fapt ce i-a determinat pe mulți paleoantropologi să creadă că doar reprezentanții speciei noastre au avut inteligența necesară pentru a crea obiecte de podoabă sau unele cu valoare simbolică. O astfel de opinie a căzut în desuetudine odată cu numeroasele descoperiri din Europa, Asia și Orientul Mijlociu care au dovedit fără doar și poate că Omul de Neanderthal nu era cu nimic mai prejos ca nivel de inteligență față de Homo sapiens.
Paleoantropologul David Frayer de la Universitatea din Kansas, SUA, a descoperit o serie de tăieturi minuscule pe cele opt gheare precum și urme de alterare a suprafeței, toate acestea fiind în mod cert acțiuni umane. Toate cele opt gheare prezintă urme de șlefuire, iar cele mai mari au urme de crestături în același loc (la bază), sugerând faptul că au fost legate într-un colier.
Acestea sunt dovezi dovezi certe ale faptului că Omul de Neanderthal realiza obiecte de podoabă, și asta cu mult înainte de apariția omului anatomic modern în Europa, mai precis cu peste 80.000 de ani înaintea de venirea acestuia.
Vulturii moderni pot cântări până la 6,5 kilogame, au o deschidere a aripilor de aproape doi metri și un comportament agresiv, ceea ce îi face adversari de temut pentru orice vânător. Capturarea unui asemenea animal reprezenta o încercare dificilă atât pentru vânătorii preistorici, la fel ca și pentru cei din ziua de azi. Faptul că neanderthalienii îi puteau captura dovedește un avans tehnologic și o inteligență mult peste ceea ce și-au imaginat paleoantropologii din trecut.
