Dacă vrei să stochezi informații pe care succesorii tăi îndepărtați să le poată accesa în condiții optime, atunci discurile Blu-ray și stick-urile USB nu sunt tocmai soluția potrivită. Pentru prezervarea pe termen lung a datelor, ai nevoie de o „capsulă temporală” pe bază de ADN.
Teoretic, numai 1 gram de ADN este capabil să înmagazineze 455 exabytes (1 exabyte = 1 milion terabytes) de informație – adică bazele de date, în întregime, ale Google, Facebook și ale tuturor celorlalte companii tehnologice mari la un loc, fără a se atinge limita maximă de stocare a respectivului dispozitiv. În plus, metoda ar fi și extrem de durabilă: s-a extras și secvențiat ADN provenind din oasele vechi de circa 700.000 de ani ale unor cai. Atât numai că trebui îndeplinite anumite condiții, pentru ca acest lucru să fie posibil.
Potrivit lui Robert Grass, de la Institutul Tehnologic Federal Elvețian din Zurich, ADN-ul pierde informație dacă nu este depozitat cu grijă. Așadar, cercetătorul și echipa sa încearcă să dezvolte mijloace de sporire a longevității ADN-ului, sperând să obțină o cale de stocare a informațiilor pe perioade de mii, poate chiar milioane de ani.
Metoda cea mai promițătoare la care s-a ajuns a fost imitarea modului în care ADN-ul se păstrează intact în structura fosilelor. Așa că specialiștii au exclus toată apa din mostra ADN experimentală și au încapsulat-o în sfere de sticlă microscopice.
Pentru a testa durabilitatea acestui sistem de stocare, cercetătorii au înmagazinat în el două documente, însumând 83 kilobytes. Apoi, ADN-ul memorie cu pricina a fost păstrat, timp de o săptămână, la temperaturi de 60, 65 și 70 °C, pentru simularea îmbătrânirii. Datele s-au menținut în condiții perfecte, fără erori, la finalul experimentului.
Rezultatele sugerează că datele stocate sub formă de ADN ar putea dura 2.000 de ani, păstrate la temperaturi de circa 10 °C. Mai mult, celebra Rezervă mondială de semințe din Svalbard le-ar putea asigura supraviețuirea timp de peste două milioane de ani, la temperatura de -18 °C, oferind o prezervare pe termen lung în adevăratul sens.
Totuși, tehnologia este foarte costisitoare. Grass ar vrea să înmagazineze toate cunoașterea actuală a umanității în acest fel, dar generarea de ADN este foarte scumpă acum. Doar stocarea celor 83 kilobytes a costat peste 1.000 de euro. Prin urmare, folosirea acelor tehnici cu enciclopedia Wikipedia, spre exemplu, s-ar ridica probabil la miliarde. De aceea, tot Grass se gândește să fie selectiv și să opteze doar pentru stocarea documentelor relativ obiective și neutre ale civilizației noastre.
ATENȚIE! IMAGINEA CARE ILUSTREAZĂ ACEST MATERIAL NU ESTE O REPREZENTARE PROPRIU-ZISĂ A DISPOZITIVULUI PREZENTAT ÎN ȘTIRE, CI ARE DOAR ROL SUGESTIV.
