Recifurile de corali, adevărate bijuterii ale biodiversității marine, sunt grav amenințate de încălzirea globală. Aceste ecosisteme fragile, care adăpostesc mii de specii, sunt direct afectate de creșterea temperaturii oceanelor. În acest context, cercetătorii au explorat o nouă metodă de îmbunătățire a rezistenței coralilor la valurile de căldură: reproducerea selectivă.
Coralii joacă un rol esențial în sănătatea oceanelor. Ei adăpostesc aproape 25% din viața marină și protejează coastele de eroziune. Cu toate acestea, aceste organisme sunt extrem de vulnerabile la căldură. Atunci când sunt expuse la temperaturi ale apei prea ridicate pentru o perioadă prea lungă de timp, acestea suferă un fenomen cunoscut sub numele de albire. Acesta are loc atunci când coralii supuși stresului termic expulzează algele microscopice care trăiesc în țesuturile lor și care le oferă culoare și hrană. Acest lucru îi slăbește considerabil, lăsându-i în imposibilitatea de a se hrăni corespunzător. Dacă temperaturile nu scad rapid, coralii mor, ceea ce duce la degradarea masivă a recifelor. Studii recente arată, de asemenea, că valurile de căldură marină mai frecvente și mai intense cauzate de schimbările climatice duc la un declin dramatic al recifelor din întreaga lume.
Pentru a face față acestei amenințări, o echipă internațională de oameni de știință condusă de Universitatea Newcastle din Regatul Unit a testat o metodă inovatoare: creșterea selectivă a coralilor. Această tehnică presupune alegerea coralilor care sunt în mod natural mai rezistenți la căldură și reproducerea lor pentru a transmite această caracteristică urmașilor lor. Ea a fost prezentată într-un articol publicat în Nature Communications. În cadrul acestui studiu, cercetătorii au efectuat experimente pentru a evalua capacitatea coralilor de a tolera valurile de căldură. Pentru a face acest lucru, ei au stabilit două tipuri distincte de teste: unul care testa toleranța la căldură intensă pe o perioadă scurtă, iar celălalt care simula o expunere mai lungă, dar cu mai puțină căldură.
Primul test a expus coralii la o creștere rapidă a temperaturii pe parcursul a zece zile, cu vârfuri de până la +3,5°C peste temperatura normală a apei. Acest tip de căldură este reprezentativ pentru valurile bruște de căldură care pot afecta anumite regiuni marine. Al doilea studiu, pe de altă parte, a simulat o situație pe termen lung mai realistă, tipică valurilor de căldură marine naturale. Timp de o lună, coralii au fost supuși unei creșteri mai moderate a temperaturii, ajungând la aproximativ +2,5°C peste normal.
Rezultatele au fost deosebit de încurajatoare. Acestea au arătat că urmașii coralilor selectați nu numai că au fost mai capabili să tolereze aceste creșteri de temperatură, dar au și dezvoltat această rezistență încă de la prima generație. Aceasta înseamnă că, chiar și într-o singură generație de selecție, este posibilă îmbunătățirea măsurabilă a toleranței la căldură a coralilor. Cercetătorii au constatat că, în comparație cu cei cu o toleranță mai scăzută, coralii selectați pentru o toleranță ridicată la căldură au transmis această caracteristică urmașilor lor. Această îmbunătățire a fost observată atât în studiile pe termen scurt, cât și în cele pe termen lung. Cu alte cuvinte, coralii au fost capabili să se adapteze atât la valuri de căldură rapide și intense, cât și la episoade de încălzire mai treptate, dar prelungite.
Deși această descoperire este promițătoare, oamenii de știință subliniază că îmbunătățirile observate rămân limitate. Coralii au demonstrat într-adevăr o mai mare toleranță la căldură, dar această creștere este modestă în comparație cu temperaturile preconizate pentru următoarele decenii ca urmare a încălzirii globale. De exemplu, rezultatele studiului sugerează că toleranța la căldură a coralilor ar putea fi îmbunătățită cu aproximativ 1°C per generație. Cu toate acestea, este puțin probabil ca acest lucru să fie suficient pentru a compensa rata rapidă a încălzirii oceanelor. Cercetătorii trebuie încă să depășească o serie de obstacole înainte ca această tehnică să poată fi aplicată pe scară largă. Printre întrebările ridicate se numără: câți corali trebuie crescuți și implantați pentru ca recifele naturale să beneficieze? Cum ne putem asigura că acești corali pot supraviețui pe termen lung în mediul lor natural? Și, mai presus de toate, cum putem evita ca trăsăturile benefice selectate să fie diluate odată ce acești corali sunt reintroduși în natură? Studiul a arătat, de asemenea, că acele caracteristici care permit coralilor să reziste la un scurt val de căldură nu sunt neapărat aceleași cu cele care îi ajută să supraviețuiască unor perioade prelungite de temperaturi ridicate. Aceasta înseamnă că îmbunătățirea toleranței la căldură poate necesita intervenții mai complexe decât se credea anterior.
Deși reproducerea selectivă oferă perspective încurajatoare, aceasta nu trebuie să distragă atenția de la cauza reală a problemei: încălzirea globală. Autorii studiului insistă asupra faptului că această metodă trebuie să fie însoțită de măsuri urgente de reducere a emisiilor globale de gaze cu efect de seră. În caz contrar, temperaturile vor continua să crească într-un ritm care va depăși capacitatea de adaptare a coralilor, chiar și cu ajutorul reproducerii selective.
