Data viitoare când ideea ta va fi întâmpinată de reticența colegilor nu te grăbi să-ți pierzi încrederea de sine. Potrivit unor noi studii, aceștia nu sunt foarte abili în recunoașterea creativității, care, deși teoretic apreciată ca fiind un element de schimbare pozitiv, de fapt îi derutează.
În 2010, profesorul de comportament organizațional Jack Goncalo și colegii săi de la Universitatea din Pennsylvania au supus unui experiment psihologic peste 200 de voluntari. Concluziile principale ale studiului au fost următoarele:
- Ideile creative sunt prin definiție novatoare, iar noutatea poate declanșa stări de incertitudine care sunt incomode pentru cei mai mulți oameni.
- Oamenii resping ideile creative în favoare celor complet practice, adică probate și validate.
- Dovezile obiective aduse în susținerea validității unei propuneri creative nu îi motivează pe oameni să o accepte.
- Predispoziția pentru anticreativitate este atât de subtilă încât cei care o manifestă nici măcar nu sunt conștienți de ea, ceea ce le sabotează capacitatea de a recunoaște o idee creativă.
Spre exemplu, subiecții experimentului menționat au reacționat negativ la propunerea de a folosi o încălțăminte pentru alergare echipată cu nanotehnologie capabilă să ajusteze grosimea materialului pantofilor astfel încât să răcorească piciorul și să reducă șansele de a face bășici.
Pentru a dezvălui eroarea de judecată, sau preconcepția (bias), care se opune creativității, cercetătorii au folosit o tehnică subtilă pentru a măsura manifestarea ei inconștientă. Rezultatele au arătat că, în timp ce oamenii pretindeau explicit că doreau idei creative, ei le asociau de fapt cu noțiuni negative precum „vomă”, „otravă” și „agonie”.
Potrivit lui Goncalo, aceste predispoziții i-au determinat pe subiecți să respingă ideile unor produse noi, care erau novatoare și de calitate ridicată. Potrivit omului de știință, dar și colegilor Jennifer Mueller și Shimul Melwani, de la Universitatea din Carolina de Nord, „incertitudinea declanșează căutarea și generarea ideilor creative, dar tot ea ne face mai puțin capabili să recunoaștem creativitatea, poate mai ales atunci când am avea mai mult nevoie să o facem”.
„Revelarea existenței și a naturii preconcepției împotriva creativității poate contribui la explicarea motivului pentru care oamenii ar putea respinge ideile creative și încetini progresul științific, chiar și aflați dinaintea unor argumente care să contrazică vehement astfel de porniri. Teritoriul creativității ar putea avea nevoie de o schimbare a focalizării dinspre identificare modalităților de a genera mai multe idei creative înspre educarea instituțiilor și a indivizilor în a recunoaște și a accepta creativitatea. Studiul, „Predispoziția împotriva creativității: De ce oamenii își doresc dar resping ideile creative”, ar putea valida frustrarea oamenilor creativi, mai susține Goncalo.
Foto: Yahoo
