În acest material ne concentrăm pe partea de cercetare cu adevărat bio, vie, a Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Științe Biologice. Și ne referim aici la biodiversitate, o ramură de studiu esențială a INCDSB, în cadrul căreia specialiștii români iau pulsul țării din punct de vedere al naturii cuprinse între hotarele ei – o activitate cu adevărat fascinantă și extrem de importantă, după cum urmează să aflați.
În termeni generali, conceptul de biodiversitate implică cunoașterea gradului de variație al formelor de viață dintr-un anumit ecosistem, biom sau de pe întreaga planetă. Definiția poate părea aridă, dar este un concept ce poate fi redus la ceva măsurabil la limita ochiului uman, deoarece, din punctul de vedere al impactului, este esențial să înțelegem că biodiversitatea este o măsură a sănătății ecosistemelor.
Biodiversitatea și variabilitatea acesteia sunt, de cele mai multe ori, o funcție a schimbărilor antropologice, climaterice și de mediu, toate acestea modelând-o și afectând sănătatea ecosistemelor. Se poate spune, deci, că biodiversitatea este un subiect care ne implică pe toți.
Ca urmare, o preocupare majoră a cercetătorilor din cadrul INCDSB a fost studiul biodiversității din Carpații românești și Delta Dunării, din punctul de vedere al acelor detalii care definesc imaginea și care implică: studiul biodiversității interspecifice – respectiv bogăția floristică, studiul biodiversității intraspecifice – diversitatea genetică în cadrul speciilor și respectiv studiul biodiversității comunităților vegetale – asociații vegetale din Carpații românești.
Fiind una dintre structurile românești de cercetare extrem de importante din domeniul științelor vieții, în strategia INCDSB eveluarea și conservarea biodiversității reprezintă una dintre ariile de interes majore. Creat în 1996, ca rezultat al unei concentrări de eforturi și componente din domeniu, INCDSB are un avantaj deosebit în abordarea acestei direcții de cercetare stratigice – biodiversitatea, și anume avantajul faptului că este reprezentată în toate regiunile de interes din România.
INCDSB are puncte de lucru din Delta Dunării și de la Marea Neagră, iar institutul din București are trei filiale în țară:
- în Apuseni – Institutul de Cercetări Biologice Cluj
- în Moldova – Institutul de Cercetări Biologice Iași
- Centrul de Cercetări Biologice Stejarul Piatra Neamț
Cei peste 200 de cercetători ai INCDSB, proveniți din domenii științifice diverse, își desfășoară activitatea în domeniul științelor vieții studiind procesele de bază ale organismelor vii, dezvoltarea organismelor în condiții de mediu specifice, adică toate acele detalii care, într-un final, conduc la cunoașterea biodiversitărții și la conservarea genofondului național.
Pentru cunoașterea, din punct de vedere al biodiversității interspecifice, spațiul Carpaților românești a fost împărțit în regiuni rectangulare de 12 km x 11 km și analizat. Pe baza datelor floristice din herbarele din țară, a datelor floristice publicate în lucrările de specialitate și a datelor floristice colectate de cercetătorii INCDSB din teren, s-a întocmit o bază de date corologice (studiu al distribuției în spațiu a obiectelor, a organismelor) pentru fiecare astfel de regiune.
Aceste date, extrem de amănunțite, relevă biodiversitatea interspecifică pe unitatea de suprafață din Carpații românești. Această bogăție floristică cuprinde 127 de specii alpine, 435 de specii sub-alpine și 365 de specii montane.
În ceea ce privește evidențierea diversității genetice, în cadrul diferitelor populații ale aceleiași specii prelevate din diferite masive ale Carpaților românești, au fost studiate 48 de specii de plante superioare, unele dintre acestea fiind endemice – specifice, ca origine, pentru România.
În ceea ce privește biodiversitatea comunităților vegetale, s-a urmărit evidențierea cu studii floristice a asociațiilor vegetale, ierboase și lemnoase, cu răspândire zonală și extrazonală în peisajul Carpaților românești. În mod intensiv au fost studiate unele zone montane din Munții Apuseni, necercetate până la acest moment. S-a dovedit astfel relația biunivocă între antropic și biodiversitate.
Aceasta implică și faptul că studiul comunităților vegetale oferă date importante, care susțin activitatea de conservare a biodiversității. Astfel, speciile periclitate și rare se pot conserva in situ (calitatea unei roci, min., fosil etc. de a se găsi în locul său de origine), în ambianța cenotică și ecologică a comunităților vegetale naturale.
În cazul institutului s-au realizat, în premieră națională, studii de cartare a vegetației alpin – subalpine și montane, care au dus la întocmirea unor hărți, ce se găsesc în atlasul corologic al speciilor din Carpații românești, ce conține 550 de hărți corologice. Tot în premieră națională s-au realizat și studii de genetică și fito-istorie a pădurilor din România și s-a stabilit existența unor centre genetice și refugii glaciare pentru anumiți taxoni lemnoși.
Dezvoltarea în cadrul institutului a colecției de alge vii, unică în România, a permis clarificarea unor aspecte de taxonomie, filogenie și ecofiziologie pentru selectarea unor sușe algale, cu posbilități de utilizare în biotehnologii.
Delta Dunării este singura deltă din lume declarată rezervație a biosferei, reunind zeci de ecosisteme în care au fost inventariate peste 5.000 de specii. Dacă acceptăm faptul că ecosistemele din Delta Dunării sunt o comoară europeană unică, ce trebuie conservată și, pe-alocuri chiar restaurată, atunci trebuie să conștientizăm faptul că studiile de biodiversitate, prin identificare, restaurare, conservare și valorificare, efectuate în cadrul INCDSB, au o importanță majoră.
Aceste studii sunt, de altfel, și o preocupare europeană, deoarece deteriorarea parametrului de sănătate al ecosistemelor, și anume variabilitatea biodiversității, este, din păcate, un rezultat al activității concertate a tuturor țărilor riverane Dunării. Cunoașterea biodiversității Deltei Dunării a însemnat, pentru cercetătorii din institut, inventariarea faunei și evaluarea taxogenozelor vegetale și animale în principalele tipuri de habitate ale biomului deltaic.
Pe parcursul unei perioade mai mari de 10 ani de cercetări privind biodiversitatea, au fost identificate mai multe specii de nevertebrate specifice zonei: viermi inelați, artropode, insecte, descoperindu-se în deltă specii la prima semnalare în România. Biodiversitatea comunităților microbiene din solurile deltei a fost, de asemenea, studiată, fapt ce a condus la descoperirea unor noi grupuri bacteriene. S-au realizat studii referitoare la aspecte de hidrobiologie și geochimie pe apă și sediment, prelevate din zona Deltei, inclusiv de pe lacul Razel.
Prin prisma relației biunivoce impact antropic-biodiversitate, devine extrem de importantă și evaluarea impactului politicilor agricole asupra habitatelor naturale din zonă. Determinarea gradului de sănătate a ecosistemului implică studiul factorilor care perturbă ecosistemul, între aceștia poluarea fiind unul dintre factorii letali pentru Deltă.
Ca urmare, cercetările desfășurate în cadrul INCDSB s-au axat pe determinarea unor poluanți din soluri, hidrocarburi, insecticide, metale grele și altele, determinare a troficității solurilor, precum și evaluarea impactului activităților umane: construcția digului-șosea Sulina-Sfantu Gheorghe asupra habitatelor naturale protejate din rezervația biosferei Delta Dunării.
Rigurozitatea metodologică și modalitățile de abordare a subiectului fac diferența dintre discuția generală despre poluarea Deltei Dunării și cercetarea științifică. Pentru o înțelegere profundă a mecanismului de adaptare la nivel celular al organismelor la mediul modificat antropogenic din bazinul Dunării și din Delta Dunării, s-au realizat studii pe organisme marker, prin tehnici de înaltă performanță, precum citometria în flux, analiza proteomică și ADN barcoding.
În scopul investigării biodiversității și impactului antropic, utilizând echipamentele de care dispune și expertiza cercetătorilor institutului, INSDSB-ul își propune o analiză multitemporală a datelor de teledetecție, identificarea de componente și relații în cadrul ecosistemului, precum și a monitorizării și evaluării durabilității ecologice.
Ca urmare, este nevoie de scenarii care să conducă la refacerea ecosistemelor afectate, ceea ce conduce la direcția de cercetare dezvoltată în cadrul departamentului de bioinformatică, care vizează studii statistice pentru generarea de predicții privind variabilitatea și impactul factorilor de mediu – studii importante în vederea unui management științific al ecosistemului deltaic.
Concluzia dureroasă pentru realitatea europeană este aceea că folosirea intensă a apelor fluviale a creat probleme severe în ceea ce privește cantitatea și calitatea acestora și a redus drastic biodiversitatea în bazinul Dunării și în Delta Dunării. Gradul de contaminare este, însă, și mai mare, întrucât poluarea are ca punct final Marea Neagră.
Toate cele menționate anterior sprijină ideea conform căreia siguranța biodiversității Dunării, Deltei, respectiv Dunării – Mării Negre, trebuie să fie o preocupare la nivel european. De aceea, în ultimul deceniu, implicarea Uniunii Europene în edificarea stării de mediu din regiune este majoră. Astfel, în strategia europeană a regiunii Dunării, multe dintre axele prioritare vizează conservarea biodiversității.
Gândit ca un punct de sprijin în implementarea strategiei regiunii Dunării la nivel de politici și instrumente de conservare a mediului și biodiversității, Centrul Internațional de Studii Avansate pentru Sisteme Fluvial-Deltaice-Marine, proiect în realizarea căruia INCDSB este implicat activ, își propune să răspundă nevoilor de dezvoltare sustenabilă, înțeleasă ca model de utilizare a resurselor, adresându-se nevoilor umane fără să afecteze mediul înconjurător, astfel încât aceste nevoi să fie satisfăcute atât în prezent, dar mai ales pentru generațiile viitoare.
