Biodiversitatea litoralului luptă pentru supraviețuire: Impactul devastator al turismului asupra litoralului românesc
de Cristina Despina
Peisajul unic al litoralului românesc de nord, inclus în Rețeaua Natura 2000, a fost martorul unor schimbări dramatice în ultimii ani. De la Golful Musura până la Capul Midia, această regiune reprezintă o comoară geografică și ecologică de o importanță uriașă. Cu toate acestea, dezvoltarea fără control a activităților umane, în special a turismului, a lăsat o amprentă profundă asupra acestei zone fragile.
Când privim din punct de vedere geomorfologic, litoralul din partea de nord a României este un paradis natural, cu un țărm deltaic, lagunar și de acumulare. Cu toate acestea, prezența tot mai agresivă a oamenilor a schimbat pentru totdeauna această peisaj.
Dorința de evadare în natură a transformat aceste locuri în adevărate stațiuni turistice sezoniere, cu noi presiuni care amenință aceste teritorii. Cererea intensă pentru tratamente helio-marine, refularea oamenilor consemnați la domiciliu din timpul pandemiei anti-COVID, a adus un flux semnificativ de turiști, concentrați în zona litorală. Pe măsură ce plajele sălbatice costiere au crescut în interes și vizitatorii le-au asaltat cu prezența lor, în unele locații chiar cu tentative de construire a infrastructurii turistice, aceasta a avut un impact negativ asupra reliefului dunelor, care anterior serveau drept habitate naturale pentru plaje.
Cele mai afectate zone, din punct de vedere turistic, se întind între Sulina și Sfântu Gheorghe, dar și în apropierea rezervației strict protejate Periteașca – Leahova sau zona grindului Chituc și mai la sud spre Vadu, respectiv Corbu. Aceste zone au devenit o atracție magnetică foarte puternică pentru turiști, însă cu un cost extrem de mare pentru mediu. De-a lungul timpului, suprafețele de plajă neamenajată au scăzut semnificativ, iar dunele de nisip au fost sacrificate pentru a satisface cererea turistică.
Nisipul fin din spatele plajelor a fost utilizat pentru a menține aceste destinații turistice, dar acest tip de activitate a dus la distrugerea habitatelor naturale specifice cordonului litoral. Aceste schimbări au avut un impact dramatic asupra ecosistemelor, precum și asupra stabilizării dunelor.
Zona de la Gura Portiței, aprobată pentru dezvoltarea unei stațiuni turistice, a fost supusă unor lucrări masive de protecție costieră pentru a face față eroziunii și valurilor furtunoase. Totodată, aceste eforturi au avut rezultate mixte, adesea accelerând eroziunea în alte zone sau provocând depunerea de sedimente în locuri nepotrivite.
Transformarea rapidă a acestor zone și impactul asupra ecosistemelor litorale reprezintă o luptă pentru supraviețuire. Conservarea acestui colț de paradis pe Terra și menținerea biodiversității sale necesită o abordare mai responsabilă din partea noastră. Prin gestionarea atentă și sustenabilă a acestei regiuni, putem proteja și păstra ceea ce ne-a fost oferit de către natură, pentru generațiile viitoare.
Prin urmare, eforturile de cercetare si monitorizare sunt fundamente care servesc factorilor decizionali pentru a găsi soluții în vederea ocrotirii naturii dar și satisfacerii dorințelor vizitatorilor.
