Deja celebrul compus psihoactiv din canabis denumit tetrahidrocanabinol (THC) și-a demonstrat, (și) în cadrul unui experiment recent, capacitatea de a contribui la eliminarea formațiunilor toxice ale proteinei beta-amiloid din creier, formațiuni cărora le este atribuită declanșarea și evoluția maladiei Alzheimer.
Descoperirea vine să întărească rezultatele unor studii anterioare, care la rândul lor au demonstrat efectele protectoare ale canabinoizilor, inclusiv THC, asupra pacienților cu simptome de boli neurodegenerative.
Cercetătorii Institutului de Studii Biologice Salk, din California, au testat efectele THC-ului asupra neuronilor umani crescuți în laborator, care imitau efectele bolii Alzheimer. Studiul lor a demonstrat în premieră efectele benefice ale compusului atât asupra acumulărilor de beta-amiloid cât și asupra inflamației de la nivelul celulelor nervoase.
Pentru cine nu este în temă, tetrahidrocanabinolul este responsabil nu doar de efectele psihologice de tip „high”, ci, datorită proprietăților sale analgezice, și de tratarea eficientă a simptomelor multor afecțiuni, de la HIV și chimioterapie (cancer), până la durere cronică, tulburări de stres post-traumatic și chiar atac vascular.
De fapt, THC-ul pare să fie un agent medical atât de spectaculos, încât unii cercetători lucrează inclusiv la realizarea unor semințe modificate genetic, capabile să producă substanța mai eficient decât s-ar putea obține în versiuni sintetice. Compusul acționează trecând din plămâni în circuitul sanguin, acolo unde se atașează de două tipuri de receptori, receptor canabinoid (CB) 1 și 2, care se află la suprafața celulelor din întreg corpul.
În creier, acești receptori sunt concentrați mai ales în neuronii asociați cu plăcerea, memoria, gândirea, coordonarea și percepția asupra timpului. Și, în general, ei se atașează de o clasă de molecule lipidice denumite endocanabinoide care sunt produse de organism în timpul activității fizice pentru a favoriza semnalizarea dintre celule la nivelul creierului.
Dar și THC-ul se poate atașa de endocanabinoide cam în același mod și când acest lucru se întâmplă, abilitatea creierului de a comunica cu el însuși este alterată. Acest lucru poate fi și bun, dar și rău, pentru că este posibil și să te facă să uiți ceva important ori să devii incapabil de o acțiune simplă, dar și să îți dea o starea foarte bună și un apetit grozav.
Revenind la efectele benefice asupra prevenirii simptomelor de Alzheimer, nu este clar de ce apar în creier aceste leziuni – respectiv plăcile de beta-amiloid și degenerescența neurofiriliară – dar studiile le-au corelat cu inflamația din țesutul cerebral. Deci, dacă se va descoperi ceva care să calmeze inflamația cerebrală și în același timp să încurajeze creierul să elimine aceste leziuni, s-ar putea obține primul tratament eficient pentru Alzheimer.
Momentan demonstrația s-a obținut doar la nivelul neuronilor de laborator, deci următorul pas este ca echipa de cercetători americani să observe legătura dintre THC și reducerea inflamației și a formațiunilor în cadrul testelor clinice. Și deja au descoperit un potențial candidat medicamentos, denumit J147, care pare să aibă aceleași efecte precum THC, deci ar putea fi o cale de a testa efectele THC-ului, fără interferența guvernului.
