O echipă de specialiști de la Imperial College London, care studia fosilizarea oaselor tăind mici fragmente din acestea, a descoperit întâmplător hematocite (celule sangvine) și colagen în fosile de dinozaur vechi de 75 de milioane de ani.
Potrivit oamenilor de știință, deși este improbabil ca celulele cu pricina să conțină ADN, nu este exclus ca unele obținute prin aceeași tehnică de la fosile mai bine prezervate să o facă.
Tot ei susțin că și în lipsa ADN-ului, celulele și moleculele tipice țesutului moale ne pot ajuta oricum să înțelegem mai multe despre fiziologia și comportamentul dinozaurilor. Spre exemplu, dimensiunea fizică a hematocitelor poate oferi informații prețioase despre metabolism și despre tranziția de la funcționarea cu sânge rece la cea cu sânge cald.
Descoperirea este importantă și pentru că, până acum, arheologii au depistat țesuturi moi la fosile doar foarte rar și în condiții cu adevărat excepționale de prezervare – cum ar fi încapsularea în gheață sau în medii complet lipsite de microbi – pe când specimenul de gheară care le-a furnizat în acest caz celulele sangvine provine de la suprafața unui popular sit arheologic, Dinosaur Park Formation, din Canada.
Cu ajutorul unei tehnici medicale pe bază de rază ionică concentrată– care întrebuințează un braț robotic microscopic prevăzut cu un ac ce desprinde fragmente de țesut – pe care au folosit-o pentru a studia modul în care se fosilizează mineralele osoase, specialiștii au extras hematocitele și, analizându-le compoziția chimică printr-o tehnică de spectrometrie, au descoperit că spectrul acestora era surprinzător de asemănător cu cel al sângelui colectat de la o pasăre încă vie, emu, o dovadă suplimentară că mostrele proveneau de la un dinozaur (se cunoaște despre dinozauri că sunt strămoși ai păsărilor).
Foto: Laurent Mekul, Sergio Bertazzo
