O nouă cercetare dezvăluie că Venus ar putea găzdui vulcani activi asemănători celor de pe Pământ. Aceste descoperiri contrazic ideea conform căreia această planetă a fost inactivă din punct de vedere geologic de milioane de ani.
Venus este a doua cea mai apropiată planetă de Soare și este adesea numită „planeta soră” a Pământului datorită dimensiunii și compoziției sale similare. Cu toate acestea, asemănările se termină aici. Venus are o atmosferă extrem de groasă și toxică. Este compusă în principal din dioxid de carbon (CO₂), cu urme de azot și alte gaze. În plus, atmosfera acestei planete conține nori de acid sulfuric care sunt formați prin combinația de dioxid de sulf și vapori de apă. Această atmosferă densă, toxică, creează o presiune la suprafață de aproximativ 92 de ori mai mare decât cea a Pământului. Pentru o comparație, a sta pe suprafața lui Venus ar echivala cu a fi la 900 de metri sub apă pe Pământ. Această presiune imensă face mediul acestei planete extrem de ostil oricărei forme de viață așa cum o cunoaștem noi.
Pe lângă presiunea uriașă, Venus este cea mai fierbinte planetă din sistemul solar. Temperaturile la suprafață sunt în medie de 465 de grade Celsius, ceea ce este suficient pentru a topi plumbul. Această căldură intensă se datorează în principal unui efect de seră extrem. Dioxidul de carbon din atmosfera lui Venus reține eficient căldura solară, împiedicând-o să scape în spațiu. În ciuda acestor condiții ostile, interesul științific pentru acest obiect rămâne ridicat. Cercetătorii încearcă să înțeleagă cum planetele similare ca dimensiune și compoziție cu Pământul pot evolua în moduri atât de diferite.
Oamenii de știință au analizat recent imagini ale suprafeței lui Venus luate de sonda spațială Magellan a NASA între 1990 și 1992. Spre surprinderea lor, au observat schimbări semnificative în două regiuni specifice: Niobe Planitia și flancul vestic al Sif Mons. Aceste schimbări peisajului par să fi fost cauzate de noi fluxuri de lavă, sugerând activitatea vulcanică recentă pe planetă.
Aceste constatări sunt cruciale deoarece contestă ideea preconcepută că Venus este moartă din punct de vedere geologic, așa cum se credea până acum. Deși oamenii de știință știu de mult că Venus este presărată de vulcani, până acum s-au găsit puține dovezi ale activității vulcanice recente. Ultimele indicii de activitate au fost în urmă cu aproximativ 2,5 milioane de ani, o perioadă relativ scurtă din punct de vedere geologic vorbind, dar suficient de lungă încât unii cred că activitatea vulcanică s-a încheiat. Detaliile studiului au fost publicate în Nature Astronomy
Dacă Venus este încă activă, înseamnă că procesele geologice care îi modelează suprafața sunt încă în desfășurare. Această activitate ar putea fi comparabilă cu cea de pe Pământ, unde erupțiile vulcanice au loc în mod regulat. Într-adevăr, fluxurile de lavă estimate de pe Venus sunt comparabile cu rata medie a producției vulcanice de pe Pământ în ultimii 180 de milioane de ani. Cercetătorii au sugerat chiar că Venus ar putea experimenta până la 42 de erupții pe an, cu aproximativ douăzeci de erupții pe o perioadă de 60 de zile. Înțelegerea acestei activități vulcanice ar putea oferi apoi indicii despre evoluția geologică a lui Venus și poate chiar a Pământului. Studiind vulcanii venusieni și procesele asociate, oamenii de știință pot înțelege mai bine mecanismele de formare și evoluție a suprafețelor planetare. De asemenea, ar putea oferi indicii valoroase despre evoluția atmosferelor planetare și condițiile necesare vieții.
Viitoarele misiuni către Venus, cum ar fi cele planificate de NASA și Agenția Spațială Europeană (ESA), vor fi cruciale pentru aprofundarea înțelegerii noastre despre această activitate vulcanică. Cu instrumente mai avansate și tehnologii de ultimă oră, aceste misiuni vor putea oferi date și mai precise despre procesele geologice care au loc pe Venus.
