Primul zbor al unui avion spațial chinezesc a avut loc în 2020 și misiunea acestuia a durat doar două zile, înainte ca acesta să plonjeze controlat prin atmosferă și să revină pe Pământ, aterizând cu bine pe pista bazei militare Lop Nur, una dintre cele mai lungi piste din lume (bază militară unde în trecut au avut loc teste în cadrul programului nuclear chinezesc). A doua misiune a acestui vehicul a fost ceva mai ambițioasă: avionul spațial a fost lansat de o rachetă Changzheng-2F (aceeași rachetă folosită pentru lansarea spre orbită a capsulelor Shenzhou cu echipaj la bord) și a durat aproximativ 276 de zile. A treia misiune se află în desfășurare, lansarea având loc în 14 decembrie 2023.
Deși nu știm prea multe detalii despre acest vehicul, putem deduce câteva dintre caracteristicile sale din datele pe care le avem cu privire la racheta Changzheng-2F: conul protector al încărcăturii are un diametru de 4.2 metri, însă anvergura aripilor avionului spațial chinezesc ar putea fi mai mare: după lansarea acestuia în cea de-a doua misiune, cele două jumătăți ale conului protector au fost recuperate (dezavantajul lansării deasupra unei zone locuite) și expuse public în curtea unei școli din orașul Henan Jiyuan. Acestea prezentau două protuberanțe simetrice, care permiteau vehiculului să aibă o anvergură mai mare de 4.2 metri. Racheta Changzheng-2F poate lansa cel mult 8.5 tone pe orbita terestră joasă, ceea ce înseamnă că avionul spațial este oarecum similar cu vehiculul Boeing X-37B și este prea mic pentru a putea transporta un echipaj pe orbită, mult mai mic decât fostele navete spațiale americane (de fapt, este atât de mic încât ar încăpea în cala fostelor navete spațiale, cală care avea un diametru de 4.8 metri).
De fiecare dată, atât astronomii amatori, cât și Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD) au urmărit cu atenție fiecare manevră orbitală a avioanelor spațiale chinezești. În aceste zile, avionul (care a primit de la NORAD numărul de identificare 59884) se află la o altitudine de aproximativ 600 km deasupra Pământului și o înclinație orbitală de 50 de grade și se pare că un obiect s-a desprins de corpul principal al avionului în 24 mai, în jurul orei 19:00 UTC.
În timpul celei de-a doua misiuni, avionul spațial a lansat pe orbită un obiect similar, pentru a exersa manevre de apropiere și re-capturare a acestuia. Nu este exclus ca acest avion spațial să fie dotat cu o cală și un braț robotic, tocmai pentru a captura alți sateliți (din nou, similar cu vehiculul orbital american X-37B). Este posibil ca manevra din aceste zile să fie similară cu cele efectuate în cea de-a doua misiune sau poate că avionul spațial s-a desprins de un modul de serviciu atașat, pregătindu-se să își încheie misiunea și să revină pe Pământ. Dacă acest lucru este iminent, în zilele următoare vom vedea și alte manevre orbitale, pentru ajustarea traiectoriei, astfel încât avionul spațial să poată ateriza pe pista bazei militare Lop Nur din regiunea Xinjiang.
Avionul spațial militar american X-37B se află și el pe orbită din 29 decembrie 2023 (lansat de o rachetă Falcon Heavy), însă departe de corespondentul său chinezesc: în luna februarie, un astronom finlandez a găsit vehiculul american pe o orbită specială, excentrică (alungită), a cărui altitudine variază între 323 km și 38800 km, înclinație orbitală 59 grade.
