Adaptând metodologia de cercetare utilizată în telecomunicații la studiul creierului, cercetătorii canadieni au au descoperit că timpul scurs între emiterea unui mesaj și altul este reprezintă un indicator valid al activității ariilor cerebrale.
Creierul seamănă ca structură și ca funcționare cu un sistem de telecomunicații: este o rețea complexă alcătuită din noduri („corpurile” neuronilor, de la care pornesc mesajele (impulsurile electrice). Și-atunci, de ce să nu adaptezi metodologiile de cercetare utilizate în telecomunicații la studiul acestui organ? Au făcut-o cercetătorii de la Rotman Research Institute din cadrul Baycrest Centre, Canada.
După cum se arată în studiul publicat recent în PLoS Computational Biology, în telecomunicații, unul dintre cei mai buni indicatori utilizați în evaluarea eficienței unei rețele este tocmai intervalul de timp dintre două mesaje consecutive, în corespondență cu fiecare nod. Această distanță temporală, care depinde atât de natura datelor, cât și de modul în care sunt ele elaborate, descrie fluxul de informații prin rețea. Ca atare, pornind tocmai de la acest model, cercetătorii canadieni au înregistrat cu ajutorul encefalografului activitatea cerebrală a 56 de voluntari, aflați în stare de repaos, în două situații distincte: cu ochii închiși și cu ochii deschiși.
Oamenii de știință au măsurat intervalurile de timp apărute între „vârfurile” de activitate neuronală și analizând răstimpurile din succesiunea mesajelor, a reieșit că ele depind nu numai de regiunea cerebrală de unde pornesc, ci și de condiția în care se află persoana respectivă (dacă are ochii închiși sau deschiși). De exemplu, la cei puși să țină ochii deschiși, intervalul survenit în regiunea occipitală – care elaborează stimulii vizuali – a reieșit a fi mai mic decât cel înregistrat la cei cu ochii închiși. Pe de altă parte, în ambele situații s-au înregistrat timpi similari la nivelul regiunilor parietale; acestea, implicate în funcții cognitive complexe precum limbajul, nu au fost active pe parcursul experimentului.
În opinia oamenilor de știință, este vorba despre un indicator corect al activității cerebrale, care ar putea fi de specialiștii în neuroștiințe pentru studierea dezvoltării creierului și a bolilor care compromit fluxul de informații prin eliminarea „nodurilor” sau prin dezintegrarea unei părți din „rețea”.
Sursa: Galileo
