Știm cu toții că creierul îmbătrânește, la fel ca restul corpului nostru. Dar un nou studiu dezvăluie un fenomen tulburător: această îmbătrânire se accelerează brusc în două momente cheie din viață, în jurul vârstei de 44 și 67 de ani. Această descoperire ridică o întrebare fundamentală: putem încetini sau chiar inversa acest declin cognitiv? Cercetătorii explorează căi promițătoare, inclusiv rolul cetonelor ca sursă alternativă de energie pentru creier.
Contrar ideii de îmbătrânire liniară și progresivă, cercetătorii au evidențiat două perioade în care creierul pare să îmbătrânească mult mai repede decât în restul timpului. Analizând peste 19.000 de scanări ale creierului, ei au descoperit că conexiunile dintre diferitele regiuni ale creierului încep să se deterioreze în jurul vârstei de 44 de ani și că acest proces se accelerează până când atinge vârful la 67 de ani. Apoi rata de îmbătrânire încetinește treptat. Aceste modificări au fost observate folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) și electroencefalograme (EEG), care permit analizarea activității creierului. Atunci când anumite conexiuni ale creierului devin slăbite, acest lucru duce la întreruperi în rețeaua neuronală, afectând în special memoria, concentrarea și luarea deciziilor.
Această îmbătrânire a creierului pare să fie strâns legată de rezistența la insulină, un fenomen în care celulele devin mai puțin sensibile la acest hormon esențial pentru reglarea zahărului din sânge. Cu toate acestea, creierul este un mare consumator de glucoză, principalul său combustibil. Când nu mai poate folosi glucoza în mod corespunzător, anumite regiuni ale creierului încep să se deterioreze mai repede. Studiul dezvăluie că această legătură între îmbătrânirea creierului și rezistența la insulină nu se referă doar la persoanele cu diabet. De fapt, aproape 88% dintre nord-americani au cel puțin un semn de rezistență la insulină, ceea ce sugerează că acest fenomen poate afecta o mare parte a populației.
Cercetătorii au observat, de asemenea, că unele părți ale creierului îmbătrânesc mai repede decât altele. Comparând datele lor cu Allen Brain Atlas, în care este prezentată activitatea diferitelor gene, ei au descoperit că zonele creierului cele mai afectate de îmbătrânire sunt cele care se bazează în mare măsură pe o proteină numită GLUT4, care este responsabilă de transportul glucozei către celulele creierului.
Dacă creierul suferă de foamete de energie din cauza utilizării slabe a glucozei, ar putea funcționa cu un combustibil alternativ? Aceasta este ideea pe care cercetătorii au vrut să o testeze cu cetone, compuși pe care organismul nostru îi produce în mod natural atunci când zahărul din sânge este scăzut, de exemplu în timpul postului prelungit sau când urmează o dietă ketogenă. Pentru a explora această cale, cercetătorii au efectuat un experiment cu 101 voluntari cu vârste cuprinse între 20 și 79 de ani. După un post peste noapte, unii participanți au primit o băutură bogată în cetone, în timp ce alții au consumat o băutură dulci cu același conținut de calorii. O jumătate de oră mai târziu, au fost supuși unei alte scanări fMRI pentru a observa efectele asupra creierului lor.
Rezultatele au fost clare: persoanele care au consumat cetone au prezentat îmbunătățiri semnificative ale conexiunilor creierului, reducând astfel unele semne de îmbătrânire. Acest efect a fost deosebit de marcat în rândul persoanelor de 40-59 de ani, unde impactul a fost cu 80% mai mare decât în rândul tinerilor. În schimb, la cei cu vârsta cuprinsă între 60 și 79 de ani, efectul a fost mai mic, ceea ce sugerează că intervenția poate fi mai eficientă atunci când este începută devreme.
Aceste rezultate, publicate în revista PNAS, sugerează că suplimentele cetonice ar putea ajuta la încetinirea îmbătrânirii creierului, dar rămân multe necunoscute. Studiul nu demonstrează că aceste efecte sunt menținute pe termen lung sau că îmbunătățesc direct abilitățile cognitive ale participanților. Există o alternativă naturală: propriul nostru organism este capabil să producă cetone atunci când îi lipsește glucoza. Acesta este și obiectivul dietei ketogenice, care promovează producția crescută de cetone prin limitarea drastică a aportului de carbohidrați. Cu toate acestea, acest tip de dietă poate fi dificil de urmat și prezintă riscuri dacă este menținută pe perioade lungi.
În loc să fie căutată o soluție miraculoasă pentru a întineri creierul, cea mai bună strategie este prevenirea rezistenței la insulină. Pentru a face acest lucru, pot fi puse în practică mai multe obiceiuri:
Adoptă o dietă echilibrată, limitând zaharurile rafinate și favorizând alimentele bogate în fibre și lipide bune.
Fă sport în mod regulat, deoarece activitatea fizică îmbunătățește sensibilitatea la insulină și promovează neurogeneza.
Practicați postul intermitent, care poate ajuta organismul să treacă mai ușor la utilizarea cetonelor.
Monitorizați-vă nivelurile de zahăr din sânge, în special prin evitarea vârfurilor de zahăr din sânge care promovează dezvoltarea rezistenței la insulină.
Ideea că creierul îmbătrânește brusc la anumite vârste este un punct de cotitură în înțelegerea noastră despre îmbătrânire. Datorită progreselor neuroștiinței, știm acum că energia pe care o primește creierul nostru joacă un rol cheie în degradarea sa. Cetonele par a fi o cale promițătoare, dar prevenirea rămâne cea mai bună armă a noastră împotriva îmbătrânirii creierului.
În viitor, cercetările suplimentare pot confirma rolul cetonelor și pot dezvolta noi strategii pentru a ne menține creierul sănătos cât mai mult timp posibil. Între timp, a avea grijă de dieta și stilul tău de viață de la patruzeci de ani încolo ar putea fi cheia pentru un creier mai tânăr, pentru mai mult timp.
Loading ...
