A câștiga înseamnă, pentru unii, a prioritiza independența față de influențele externe, în loc să fie corecți.
De ce aderă unele persoane la afirmații care pot fi ușor demontate? Este o chestiune să crezi informații false, dar e cu totul altceva să insiști pe ceva ce este evident greșit.
Cercetările noastre recente, publicate în Journal of Social Psychology, sugerează că pentru unii oameni este considerat un „succes” să adere la falsități recunoscute.
Suntem psihologi sociali care studiem psihologia politică și modul în care oamenii raționează despre realitate. În timpul pandemiei, am sondat 5.535 de persoane din opt țări pentru a investiga de ce oamenii credeau în dezinformările legate de COVID-19, cum ar fi afirmațiile false că rețelele 5G cauzează virusul.
Cel mai puternic predictor al credinței în dezinformarea și riscurile legate de COVID-19 a fost modul în care subiecții vedeau eforturile de prevenire a COVID-19 în termeni de forță și slăbiciune simbolică. Cu alte cuvinte, acest grup s-a concentrat dacă o acțiune i-ar face să pară că se apără sau „cedează” în fața unei influențe nepotrivite.
Acest factor a cântărit mai mult decât sentimentele lor generale despre COVID-19, stilul lor de gândire și chiar convingerile politice.
Sondajul nostru a măsurat acest aspect pe o scară cât de mult sunt de acord oamenii cu propoziții precum „Respectarea ghidurilor de prevenire a coronavirusului înseamnă că ai cedat” și „Acoperirea continuă a coronavirusului în mass-media este un semn că pierdem”. Interpretarea noastră este că persoanele care au răspuns pozitiv la aceste declarații simt că „câștigă” prin susținerea dezinformării – făcând asta pot arăta „inamicului” că nu va câștiga teren asupra opiniilor lor.
Mai degrabă decât să considere problemele în lumina faptelor reale, sugerez că persoanele cu această mentalitate prioritizează independența față de influențele externe. Acest lucru înseamnă că poți justifica aproape orice – cu cât o afirmație este mai ușor de dovedit falsă, cu atât este mai mult un act de putere să o spui, deoarece simbolizează cât de departe ești dispus să mergi.
Când oamenii gândesc simbolic în acest fel, problema literală – aici, lupta împotriva COVID-19 – este secundară în fața unui război psihologic asupra minților oamenilor. În mintea celor care cred că sunt angajați în aceste lupte, războaiele psihologice sunt purtate asupra opiniilor și atitudinilor și sunt câștigate prin controlul convingerilor și mesajelor. Guvernul SUA a folosit la diverse momente conceptul de război psihologic pentru a încerca să limiteze influența puterilor străine, încurajând oamenii să creadă că luptele literale sunt mai puțin importante decât independența psihologică.
După aceeași logică, vaccinarea, purtarea măștilor sau alte eforturi de prevenire a COVID-19 ar putea fi văzute ca un risc simbolic care ar putea „slăbi” pe cineva psihologic, chiar dacă oferă beneficii fizice concrete. Dacă acest punct de vedere pare extrem, este – majoritatea participanților din studiile noastre nu au adoptat această mentalitate. Dar cei care au făcut-o erau deosebit de predispuși să creadă și în dezinformare.
Într-un studiu suplimentar pe care l-am efectuat și care s-a concentrat pe atitudinile legate de criptomonede, am măsurat dacă persoanele
Poll: De ce unii oameni aderă la afirmații care pot fi ușor demontate?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply