Evident că niciun vânător din specia Homo Sapiens nu și-a pus vreodată o astfel de problemă. Și cum ar fi putut să se întrebe cum poate ucide un Triceratops atâta vreme cât speciile în cauza sunt separate de o extincție majoră și nu mai puțin de 65 de milioane de ani de evoluție? Și totuși, există un cercetător care a ținut să afle cum un veritabil tanc viu putea fi ucis, nu de oameni, ci de prădătorul alfa din Jurassicul Târziu.
Pasul 1: asigură o aderență cât mai bună a mușcăturii pe coama osoasă.
Pasul 2: Smulge capul victimei.
Pasul 3: Consumă țesuturile moi de pe față.
Pasul 4: Înfruptă-te din țesuturile delicate de la gât.
Cel puțin așa consideră paleontologul american Denver Fowler că procedau în mod uzual reprezentanții speciei T-Rex în conflictele lor cu uriașele erbivore din specia Triceratops. Studiul lui Fowler a constituit o premieră, cu atât mai mult cu cât a inclus studiul a nu mai puțin de 18 fosile de triceratops, în special cranii, toate prezentând urme de dinți de T-Rex.
![\"(w540)](\"http://www.stiintasitehnica.com/media/image/201211/w540/triceratops1_74948700.jpg\")
„Ciudățenia constă în faptul că toți cercetătorii au fost convinși că nu atât capul, cât corpul victimei, constituie principala sursă de nutrienți pentru un carnivor. Și totuși, cel puțin în acest caz, T-Rex prefera să smulgă capul unui Triceratops pentru a ajunge la mușchii bogați în substanțe nutritive din zona gâtului”, susține același Denver Fowler.
![\"(w540)](\"http://www.stiintasitehnica.com/media/image/201211/w540/triceratops2_3_43129900.jpg\")
De asemenea, se arată în studiul paleontologului american, numeroasele urme de mușcături de pe fețele Triceratopșilor nu arată urme de vindecare, ceea ce înseamnă că ele au survenit după ce animalele fuseseră ucise. Fowler este însă de părere că doar exemplarele adulte de T-Rex practicau un atare stil de vânătoare, un Triceratops matur fiind un adversar de temut pentru indivizii de vârstă fragedă. Ce strategie foloseau aceștia, urmează încă să se descopere.
Sursa:Livescience
