Astronomii au făcut recent o descoperire care ar putea revoluționa înțelegerea noastră asupra evoluției stelare. Steaua numită J0524-0336, situată la aproximativ 30.000 de ani lumină de Pământ, prezintă caracteristici neașteptate, inclusiv o concentrație de litiu mult mai mare decât pot explica modelele actuale de evoluție stelară. Acest fenomen ridică întrebări fundamentale cu privire la procesele de fuziune nucleară în stele și ar putea astfel dezvălui mecanisme încă necunoscute în formarea și evoluția lor.
Pe măsură ce stelele evoluează, trec prin mai multe faze distincte în care își folosesc hidrogenul și heliul ca sursă principală de combustibil pentru a alimenta fuziunea nucleară în nucleele lor. Acest proces complex este responsabil pentru crearea unor elemente mai grele, cum ar fi carbonul, oxigenul și alte elemente esențiale care populează Universul. Aceste reacții nucleare sunt responsabile și pentru distrugerea unor elemente chimice mai fragile, precum litiul, care nu poate rezista reacțiilor energetice intense care au loc în interiorul stelei. În stelele aflate la sfârșitul vieții, rezervele de elemente ușoare ar trebui, așadar, să fie aproape complet epuizate, deoarece aceste elemente sunt în mod normal consumate și transformate în miezul stelei în timpul fazelor anterioare de fuziune. Steaua gigantică J0524-0336, de aproximativ treizeci de ori mai mare decât Soarele, pare totuși să se abate de la această regulă. Observațiile, efectuate prin spectroscopie, au relevat de fapt că acest obiect conține de 100.000 de ori mai mult litiu decât Soarele într-un stadiu similar al evoluției sale. Prin urmare, aceste observații ridică noi întrebări despre mecanismele interne ale acestei stele și posibilele interacțiuni cu alte corpuri cerești care ar putea explica această anomalie.
În urma acestei descoperiri, cercetătorii au înaintat mai multe ipoteze pentru a explica originea acestei cantități mari de litiu din J0524-0336. O posibilă explicație este că steaua ar putea trece printr-o fază de evoluție stelară care nu a mai fost observată până acum. Dacă este adevărat, această stea ar putea reprezenta o etapă necunoscută în viața stelelor masive, care ar avea implicații majore pentru teoriile actuale despre formarea și evoluția stelelor.
O altă ipoteză înaintată de oamenii de știință este că steaua ar fi putut absorbi o planetă sau o stea mai mică, bogată în litiu, atunci când s-a apropiat suficient pentru a fi capturată de gravitația J0524-0336. Acest tip de eveniment ar putea explica de ce steaua conține încă o cantitate atât de mare de litiu, acesta din urmă neavând încă timp să fuzioneze în elemente mai grele. Această ipoteză ridică întrebări fascinante despre interacțiunile gravitaționale dintre stele și mediile lor și despre consecințele pe care aceste interacțiuni le pot avea asupra compoziției chimice a stelelor.
Pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă în interiorul J0524-0336, astronomii plănuiesc să continue observarea stelei pe o perioadă îndelungată. Prin monitorizarea compoziției sale și căutând semne ale fenomenelor precum acumularea de praf sau alte materiale într-un disc circumstelar, cercetătorii speră să identifice cauza acestei concentrații anormale de litiu. Dacă aceste observații nu dezvăluie interacțiuni externe, ar putea fi un proces intern încă necunoscut în stele, care ar deschide noi perspective în studiul evoluției stelare.
Studiul a fost postat pe site-ul de preprinturi arXiv și urmează să fie publicat în The Astrophysical Journal.
