Cele mai multe vertebrate urmează același tipar misterios, își măresc masa pe măsură ce se apropie de cei doi poli ai Terrei. Spre exemplu, o căprioară care trăiește aproape de tropice va avea în jur de 50-60 de kilograme. În același, o căprioară care trăiește aproape de cercul arctic va atinge o greutate de cel puțin 114 kilograme. Cum se explică acest lucru?
Există mai mulți factori care influențează acest tipar, explică Kyle Ashton de la Academia de Științe din California. În primul rând, există regula Bergmann, regulă care susține că un organism masiv are o suprafața arie-volum mai mică prin care poate pierde căldura corporală. Însă există și alte motive, în afara regulii Bermann. La fel de importantă este capacitatea unui organism masiv de a depozita mai multă grăsime care să îl protejeze în fața frigului. Practic, cu cât ești mai mare, cu atât mai multă grăsime poți depozita pentru a face fața iernilor.
![\"(w540)](\"http://www.stiintasitehnica.com/media/image/201211/w540/burmesepython_1672763c_56559900.jpg\")
Conform specialiștilor de la Universitatea din Houston, un rol major îl joacă și hrana din zonele cu o climă rece. S-a dovedit că plantele de la altitudini mari sau din zonele reci au o valoare nutritivă net superioară celor din zonele calde. Însă există și excepții de la regulă. În general, mamiferele și păsările urmează acest tipar, însă reptilele și insectele resping regula generală și tind să își mărească masa în zonele cu o climă caldă. Explicația este una cât se poate de simplă, susține același Kyle Ashton.
Un corp mai mic, mai ales unul care depinde de căldura externă, se va încălzi mai repede în regiunile reci decât în cele calde, în timp ce unul masiv va recepta mai multă căldură care să îi ofere un avantaj în lupta pentru supraviețuire. De asemenea, dată fiind temperatura scăzută, reptilele și insectele vor avea un dezavantaj net în cursa pentru hrană, unele dintre ele petrecând luni întregi fără mănânce, iar asta nu va face decât să le reducă dimensiunile corporale.
Sursa: Livescience
