5
(5)

Speranța de viață variază de la o persoană la alta din cauza multor factori. Genele, de exemplu, influențează predispoziția la boli. La acestea se adaugă accesul la îngrijirea sănătății, calitatea dietei, nivelul de stres și expunerea la poluanții de mediu care joacă, de asemenea, un rol crucial. Condițiile socioeconomice afectează și stilul de viață, educația și calitatea îngrijirilor medicale primite. În cele din urmă, alegerile personale, cum ar fi exercițiile fizice, fumatul și consumul de alcool, influențează și longevitatea. Cu toate acestea, știința încă se luptă să explice exact de ce femeile în special trăiesc mai mult decât bărbații (85,7 față de 80 de ani în 2023 în Franța și cu 5% mai mult în întreaga lume, în medie).

Studiile de până acum au oferit într-adevăr câteva indicii. Din punct de vedere biologic, hormonii feminini precum estrogenii, de exemplu, oferă protecție cardiovasculară. Din punct de vedere comportamental, bărbații sunt, de asemenea, mai predispuși la comportamente riscante (cu accidente) și la sinucidere și adoptă adesea comportamente mai puțin sănătoase. Femeile sunt, de asemenea, aparent mai înclinate să consulte profesioniști din domeniul sănătății și să mențină legături sociale puternice, care ar promova astfel o mai bună sănătate mentală și fizică.

Cu toate acestea, oamenii de știință continuă să investigheze factorii care influențează aceste diferențe interesante de longevitate, ducând probabil la o viață mai lungă și mai sănătoasă pentru ambele sexe. Și potrivit cercetătorilor japonezi de la Universitatea Osaka, un mic pește de apă dulce ar fi putut ajuta la dezvăluirea misterelor acestei disparități. Studiul lor a fost publicat în Science Advances. Inițial, echipa a crezut că un mecanism biologic comparabil la toate vertebratele ar putea influența diferențele de viață între bărbați și femele sau între bărbați și femei. Prin urmare, ea și-a bazat cercetările pe una dintre cele mai evidente diferențe dintre cele două sexe: celulele germinale care apoi se transformă în spermatozoizi la masculii vertebrați sau în ouă la femelele vertebrate.

Pentru a testa această ipoteză, cercetătorii s-au concentrat pe peștele Nothbranchius furzeri, un mic pește ”beligerant” care atinge maturitatea sexuală în aproximativ două săptămâni și care trăiește câteva luni. După cum explică Tohru Ishitani, autorul principal al studiului, care este și profesor și biolog la Universitatea din Osaka, „procesul de îmbătrânire la Nothbranchius furzeri este similar cu cel al oamenilor, deci nu cred că oamenii este neapărat mai complicat. […] Această cercetare va fi un punct de plecare pentru înțelegerea controlului îmbătrânirii la oameni.”

Nothbranchius furzeri

Ca parte a acestei cercetări, ale cărei rezultate echipa consideră că sunt transferabile la om, oamenii de știință au oprit producția de celule germinale în Nothbranchius furzeri pentru a vedea dacă acest lucru a avut vreun impact asupra ciclului de viață al acestor animale. Cu toate acestea, rezultatele nu au întârziat să apară. Experimentul a redus de fapt durata de viață a femelelor cu aproximativ 10%, în timp ce durata de viață a bărbaților a crescut cu 13%, permițându-le în cele din urmă să-și reducă diferențele și să afișeze o speranță de viață comparabilă. „Ne așteptam ca eliminarea celulelor germinale să prelungească durata de viață atât a bărbaților, cât și a femeilor, dar a prelungit doar durata de viață a bărbaților și a scurtat durata de viață a femeilor. A fost neașteptat, dar ne-am dat seama că această descoperire ar putea [ne permite să înțelegem mai bine, nota editorului] diferențele de speranță de viață între sexe”, conchide Tohru Ishitani.

Pe lângă efectele directe asupra longevității, această cercetare indică și alte efecte legate de încetarea producției de gameți. Femelele Nothbranchius furzeri au experimentat apoi modificări hormonale (în special mai puțină semnalizare de estrogen), care au avut ca efect creșterea riscului de boli cardiovasculare. În schimb, masculii fără celule germinale au avut mușchi, piele și oase mult mai sănătoși, efect legat de faptul că atunci când nu mai produceau spermatozoizi, produceau mai multă vitamina D.

De asemenea, a făcut posibilă explorarea rolului jucat de vitamina D în îmbătrânire și, prin extensie, în speranța de viață. „Când am administrat vitamina D activă, am constatat că durata de viață atât a masculilor, cât și a femelelor a fost semnificativ prelungită”, explică Tohru Ishitani. De fapt, administrarea acestei vitamine a avut ca rezultat o creștere a speranței de viață a peștilor cu 21% la masculi și 7% la femele. „Acest lucru sugerează că administrarea vitaminei D are beneficii pentru sănătate în întregul corp. Lucrările noastre sugerează că administrarea de vitaminp D ar putea influența longevitatea altor vertebrate, inclusiv a oamenilor”, conchide cercetătorul.

Cu toate acestea, vor fi necesare cercetări suplimentare pentru a evalua efectele acestei vitamine asupra longevității umane. În orice caz, acest studiu oferă elemente suplimentare pentru a înțelege mai bine de ce femeile și femeile în general trăiesc mai mult decât bărbații.

Cât de util a fost acest articol pentru tine?

Dă click pe o steluță să votezi!

Medie 5 / 5. Câte voturi s-au strâns din 1 ianuarie 2024: 5

Nu sunt voturi până acum! Fii primul care își spune părerea.

Întrucât ai considerat acest articol folositor ...

Urmărește-ne pe Social Media!

Ne pare rău că acest articol nu a fost util pentru tine!

Ajută-ne să ne îmbunătățim!

Ne poți spune cum ne putem îmbunătăți?