În fiecare an, Dicționarul Oxford selectează un termen sau o expresie care reflectă preocupările societății. Pentru 2024, alegerea a căzut pe termenul „Brain Rot”, care poate fi tradus în română ca ”putrezirea creierului”. Această expresie ilustrează un fenomen bine cunoscut de mulți utilizatori de smartphone-uri și rețele sociale, adesea victime ale consumului excesiv de conținut digital de calitate scăzută.
Imaginați-vă în pat, gata să adormi, când începeți să defilați prin videoclipuri de pe TikTok sau Instagram. Câteva minute se transformă în ore și te trezești că vizionezi conținut fără un interes real. Acest comportament, caracterizat prin consumul excesiv de conținut digital repetitiv sau inutil, este tocmai ceea ce descrie „putrezirea creierului”.
Potrivit Oxford University Press, expresia a cunoscut o popularitate fulminantă, cu o creștere de 230% a utilizării între 2023 și 2024. Deși termenul a intrat în dicționar în acest an, își are rădăcinile în criticile mai vechi ale ideilor complexe. Încă din secolul al XIX-lea, gânditorii denunțau deja diseminarea de conținuturi considerate sărăcitoare pentru minte.
Pentru psihologul Andrew Przybylski, intervievat de BBC, adoptarea acestui cuvânt reflectă preocupările tot mai mari legate de utilizarea rețelelor sociale. Aceste platforme, concepute pentru a maximiza implicarea utilizatorilor prin algoritmi sofisticați, încurajează consumul pasiv de conținut. Aceste cicluri de dopamină – hormonul asociat recompensei – fac dificilă oprirea, chiar și atunci când conținutul vizualizat nu stimulează mintea sau imaginația. Acest fenomen este amplificat de proliferarea videoclipurilor scurte, adesea lipsite de profunzime, care captivează utilizatorii în momentele de plictiseală sau de oboseală.
Deși conceptul de „putrezirea creierului” nu este încă validat științific ca tulburare psihologică, el este legat de mai multe probleme de sănătate mintală și cognitivă observate la oamenii care petrec prea mult timp pe rețelele sociale. Studiile au evidențiat mai multe riscuri potențiale:
Oboseală mentală: consumul excesiv de conținut rapid duce la suprasolicitare cognitivă, ceea ce face dificilă concentrarea pe sarcini mai complexe.
Anxietate și depresie: expunerea constantă la comparații sociale pe rețele poate agrava disconfortul psihologic.
Tulburări de somn: utilizarea ecranelor înainte de culcare, asociată adesea cu „putregaiul creierului”, perturbă producția de melatonină, esențială pentru un somn odihnitor.
Alegerea dicționarului Oxford evidențiază și evoluția cuvintelor legate de rețelele digitale și sociale. De la introducerea unor termeni precum „selfie” în 2013 sau chiar un emoji ca cuvânt al anului în 2015, influența lumii digitale asupra limbii noastre este incontestabilă. În fiecare an, mii de alegători participă la selecția „cuvântului anului”, distincție care nu garantează neapărat adăugarea imediată a expresiei în dicționarul oficial. Acest proces evidențiază preocupările colective cu privire la fenomenele contemporane, cum ar fi impactul rețelelor sociale asupra comportamentului nostru și asupra sănătății noastre mintale.
Dacă această tendință pare alarmantă, există soluții pentru a recâștiga o utilizare echilibrată a tehnologiilor digitale:
Limitați timpul petrecut în fața ecranului: definiți intervale de timp fără un smartphone, mai ales înainte de culcare.
Promovați conținut de calitate: abonați-vă la creatori inspiratori sau educaționali, mai degrabă decât surse de divertisment pasiv.
Practicați activități offline: lectură, sport sau activități creative pentru a reechilibra timpul petrecut în fața ecranelor
Activați instrumentele de monitorizare: Majoritatea smartphone-urilor oferă funcții de monitorizare și limitare a timpului petrecut cu anumite aplicații.
„Putrezirea creierului” este mai mult decât o simplă sintagmă la modă: este o oglindă a utilizărilor noastre digitale și a provocărilor pe care le reprezintă. Pe măsură ce lumea digitală continuă să evolueze, este crucial să ne regândim relația cu rețelele sociale pentru a ne păstra bunăstarea mentală. Conștientizarea colectivă, combinată cu practici individuale sănătoase, ar putea ajuta la reducerea impactului acestui fenomen asupra vieții noastre de zi cu zi.
