4.2
(6)

Cu ajutorul analizelor de înaltă precizie ale câtorva dintre cele mai vechi roci de pe Pământ, cercetătorii Universității din Bristol au descoperit dovezi clare ale faptului că rezervele accesibile de metale prțioase ale planetei sunt rezultatul bombardării Terrei cu meteoriți la peste 200 de milioane de ani după formarea sa.

 

În timpul devenirii Pământului, fierul topit de pe suprafața acestuia s-a scufundat în centrul planetei pentru a îi crea miezul. Acest fenomen a luat cu sine și majoritatea metalelor prețioase ale Terrei – cum ar fi aurul și platina. De aceea, se estimează că există destul metal prețios în miezul Pământului pentru a acoperi întreaga suprafață a planetei cu un strat gros de petru metri.

Asimilarea aurului în miezul Pământului ar fi trebuit să lase exteriorul planetei văduvit de strălucirea acestui metal prețios. Totuși, în mantaua de silicați există de zeci până la de mii de ori mai mult minereu aurifer decât se credea. Există o teorie mai veche conform căreia această abundență este rezultatul impactului cu o ploaie cataclismică de meteoriți care a lovit Pământul după formarea miezului. Prin urmare, toată cantitatea de aur din meteoriți s-a depus în manta în loc să se piară în centrul planetei.

Pentru a proba această teorie, cercetătorii Grupului Izotop din cadrul Școlii pentru Științe Geologice a Universității Bristol au analizat roci vechi de patru miliarde de ani din Groenlanda. Acestea au furnizat o perspectivă unică asupra compoziției planetei noastre la scurt timp după formarea miezului, dar înaintea presupului bombardament cu meteoriți.

Experții au determinat compoziția izotopilor de tungsten din aceste roci. Tungstenul (W) este un element foarte rar (un gram de rocă are circa zece milionimi de gram de tungsten) și, asemenea aurului și altor elemente prețioase, ar fi trebuit să ajungă în miezul planetei atunci când acesta s-a format.

Asemenea celor mai multe elemente, tungstenul este compus din câțiva izotopi, atomi cu aceleași caracteristici chimice dar cu mase vag diferite. Izotopii reprezintă urme solide ale originii unui material, iar adăugirea adusă de meteoriți Pământului ar fi lăsat un semn distinctiv asupra izotopilor de W din compoziția sa.

Doctorul Matthias Willbold, responsabil de cercetare, a observat o diminuare de 15 părți la million în abundența izotopului 182W între rocile din Groenlanda și cele din zilele noastre. Această schimbare mică, dar semnificativă, reprezintă o foarte bună confirmare și o explicație a excesului de aur accesibil din Pământ ca urmare fericită a bombardamentului cu meteoriți.

Meteoriții (aproximativ 20 de miliarde de miliarde de tone) care au lovit Pământul au fost absorbiți în mantaua acestuia prin procese de convencție uriașe. Interesant de descoperit pe viitor este cât de mult a durat acest mecanism.Ulterior, procesele geologice au format continentele și au concentrat metalele prețioase (și tungstenul) în depozite de zăcăminte care sunt minate astăzi.

Sursa

Cât de util a fost acest articol pentru tine?

Dă click pe o steluță să votezi!

Medie 4.2 / 5. Câte voturi s-au strâns din 1 ianuarie 2024: 6

Nu sunt voturi până acum! Fii primul care își spune părerea.

Întrucât ai considerat acest articol folositor ...

Urmărește-ne pe Social Media!

Ne pare rău că acest articol nu a fost util pentru tine!

Ajută-ne să ne îmbunătățim!

Ne poți spune cum ne putem îmbunătăți?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here